Controversa campaniilor de dezinformare
Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, a avut o întâlnire recentă cu reprezentanții Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în care a exprimat îngrijorări cu privire la atribuțiile instituției în combaterea campaniilor de fake news. Potrivit unei postări pe Facebook, Buzoianu a declarat că, în cadrul discuției, a întrebat despre măsurile pe care ANCOM le poate lua pentru a stopa dezinformarea. "I-am întrebat concret ce atribuții au pentru a opri campaniile de fake news. Mi-au răspuns că termenul 'dezinformare' apare de doar 13 ori și doar în preambulul regulamentului pe care ar trebui să îl urmărească că se aplică și că ei nu au nicio atribuție expresă pe acest domeniu. Aici suntem", a transmis Buzoianu, conform Mediafax.
Buzoianu a insistat asupra importanței reglementării eficiente a mediului digital, având în vedere impactul pe care dezinformarea îl poate avea asupra societății. Reprezentanții ANCOM i-au explicat că instituția monitorizează aplicarea regulamentului, dar nu au clarificat cum pot interveni în cazurile specifice de dezinformare. Aceasta ridică întrebări serioase despre eficiența ANCOM în protejarea cetățenilor de informațiile false.
Ministra Mediului a subliniat, de asemenea, absența unor reprezentanți ai platformelor sociale în România, ceea ce limitează capacitatea cetățenilor de a raporta cazuri de abuzuri sau dezinformare. "I-am întrebat dacă li se pare normal că platformele sociale nu au niciun reprezentant în România cu care un cetățean să poată vorbi dacă are un caz grav de raportat. Mi-au răspuns că regulamentul nu prevede asta ca un drept pentru oameni... și că e discutabil dacă putem noi, românii, să avem drepturi suplimentare față de regulament", a adăugat Buzoianu.
Această interpretare a regulamentului a fost considerată de Buzoianu ca fiind o "aberație juridică", subliniind că regulamentul european ar trebui să impună un nivel minim de protecție juridică, nu un plafon maxim. Critica sa se aliniază cu îngrijorările exprimate de alți experți în drepturi digitale, care susțin că reglementările actuale sunt insuficiente pentru a face față provocărilor aduse de dezinformare în era digitală.
În acest context, este esențial ca autoritățile române să reevalueze cadrul legislativ și să colaboreze cu platformele sociale pentru a asigura un mediu online mai sigur și mai transparent. Conform unui raport realizat de Eurostat în 2025, 67% dintre români consideră că dezinformarea reprezintă o problemă majoră, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente.
Criticile aduse ANCOM nu sunt izolate, iar multe organizații non-guvernamentale au cerut o reformă a modului în care reglementările digitale sunt aplicate în România. De exemplu, Asociația pentru Tehnologie și Internet a solicitat o mai bună colaborare între autorități și sectorul privat pentru a aborda problema dezinformării. Aceștia sugerează că este vital să existe canale de comunicare deschise între cetățeni și platformele sociale, astfel încât problemele să poată fi raportate și abordate rapid.
De asemenea, este important ca Parlamentul României să participe activ la dezbaterea acestor probleme și să ia în considerare legi care să protejeze mai bine drepturile cetățenilor în mediul digital. Buzoianu a menționat că, deși ANCOM nu are competențe directe în acest domeniu, există o oportunitate pentru legislativ de a interveni și de a asigura un cadru mai robust pentru combaterea dezinformării.
În concluzie, discuția dintre Buzoianu și ANCOM subliniază nevoia urgentă de reformă în reglementarea mediilor digitale din România. Autoritățile trebuie să abordeze problema dezinformării cu seriozitate și să colaboreze cu platformele sociale pentru a îmbunătăți protecția cetățenilor.
Următorii pași ar trebui să includă o revizuire a legislației actuale și o implicare mai activă a Parlamentului în gestionarea acestor provocări contemporane.