Critici asupra companiilor de stat
Vicepremierul Oana Gheorghiu a tras un semnal de alarmă privind gestionarea companiilor de stat în România, într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook pe 26 mai 2026. Aceasta a subliniat că pierderile financiare de zeci de milioane de lei sunt suportate de către cetățeni, în timp ce reformele sunt doar formale. "De ce luptăm pentru reforma companiilor de stat? Pentru că fiecare leu irosit într-o companie de stat care nu funcționează este un leu care nu ajunge la spitale, la școli, la drumuri, la pensii", a afirmat Gheorghiu, subliniind importanța avuției publice care aparține tuturor românilor.
Gheorghiu s-a concentrat asupra a patru planuri de restructurare aprobate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) în martie 2026, care ar fi fost redactate identic, fără a ține cont de specificitățile fiecărei companii. Aceasta a descris situația ca fiind o dovadă a indolenței administrative, afirmând: "Secțiunile de măsuri din cele patru planuri sunt textual identice. Un singur plan copiat de patru ori, indiferent de context și specificități."
Vicepremierul a criticat, de asemenea, pasivitatea AAAS în rolul său de acționar majoritar, menționând că nu au fost organizate adunări generale pentru restructurare forțată, nu s-au făcut schimbări de management și nu s-au inițiat acțiuni în instanță. Aceasta a adus în discuție exemple concrete de eșecuri, precum Radioactiv Mineral Măgurele, care înregistrează pierderi de 3,9 milioane lei, dar care, conform planului, ar trebui să genereze un profit de 490.000 lei anual începând din 2026, o estimare pe care Gheorghiu o consideră nerealistă.
La Active Conexe SA, fostă platformă Ford Craiova, 42% din imobilele evaluate la 100 de milioane lei produc doar costuri. "AAAS nu a impus niciun calendar de valorificare", a subliniat Gheorghiu, adăugând că planul preconizează dublarea profitului timp de patru ani consecutivi, fără a oferi garanții. Arcadia 2000, care deține active imobilizate, nu a beneficiat de demersuri juridice sau administrative pentru deblocarea acestora.
Vicepremierul a subliniat că, în ciuda acestor pierderi, companiile continuă să plătească membri în consilii de administrație și directori pentru a gestiona un număr restrâns de angajați, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței acestor structuri. "Practic, veniturile din închirieri sunt folosite pentru plata drepturilor din contractele de mandat", a explicat aceasta.
Gheorghiu a mai acuzat că reforma guvernanței corporative, un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, este ignorată. Aceasta a menționat prezența membrilor provizorii cu conexiuni politice în consiliile de administrație, ceea ce contravine legislației în vigoare.
Bilanțul companiilor analizate este alarmant: pierderi cumulate de 38,4 milioane lei și active de 100 milioane lei care generează mai degrabă cheltuieli decât venituri. "Reforma nu vine de la sine. Vine când suficient de mulți oameni înțeleg exact ce se întâmplă cu banii și activele lor și refuză să mai accepte că așa trebuie să fie", a concluzionat Gheorghiu, apelând la transparență și responsabilitate publică.
Aceasta a avertizat că "minciunile, templateurile copiate, inacțiunea instituțională funcționează doar în întuneric."