Reacția Chinei la cererea Rusiei privind evacuarea din Kiev

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

China a solicitat dezescaladare și dialog în urma amenințărilor Rusiei de a intensifica atacurile asupra Kievului, dar a evitat să confirme evacuarea personalului diplomatic din Ucraina. Reacția sa se aliniază cu o poziție neutră, în timp ce Ucraina și alte state consideră aceste amenințări ca fiind parte a unei campanii de intimidare.

EN

Brief

China has called for de-escalation and dialogue following Russia's threats to intensify attacks on Kyiv, while refraining from confirming the evacuation of its diplomatic staff from Ukraine. Its response aligns with a neutral stance, as Ukraine and other nations view these threats as part of an intimidation campaign.

Reacția Chinei la cererea Rusiei privind evacuarea din Kiev
Sursa foto: digi24.ro

Tensiuni internaționale crescute

China a cerut dezescaladare și reluarea dialogului după amenințările Moscovei privind intensificarea atacurilor asupra Kievului, refuzând însă să clarifice dacă își va evacua personalul diplomatic din capitala Ucrainei. Beijingul și-a reiterat marți poziția neutră față de război, în timp ce Ucraina și alte state consideră avertismentele Rusiei drept parte a unei campanii mai ample de intimidare. Potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, "Poziția Chinei privind criza din Ucraina este consecventă și clară. Credem că dialogul și negocierile sunt singura modalitate viabilă de a rezolva conflictul." Aceasta a afirmat că toate părțile ar trebui să lucreze pentru a preveni o nouă escaladare.

Beijingul a subliniat importanța colaborării între părțile implicate în conflict, adăugând că este esențial să se creeze condițiile necesare reluării dialogului și negocierilor. Întrebată dacă China va ceda presiunilor Rusiei și își va evacua personalul ambasadei din Kiev, Mao nu a confirmat și nici nu a infirmat existența unor astfel de planuri. China a păstrat o prezență diplomatică constantă la Kiev pe tot parcursul invaziei ruse, începând cu februarie 2022, mutând ulterior operațiunile ambasadei la Liov în primele luni ale conflictului.

În ciuda poziției sale de neutralitate, Beijingul a evitat să își condamne deschis acțiunile Rusiei, nefiind implicat în eforturile internaționale menite să pună capăt războiului. Conform Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), o a doua rachetă balistică rusească Oreshnik a suferit o defecțiune și s-ar fi prăbușit în regiunea Donețk ocupată, ceea ce ar indica o rată de eșec semnificativă în rândul acestor arme.

Comentariile Beijingului au venit în urma afirmațiilor Ministerului rus de Externe, care a declarat că forțele sale au început lovituri „sistematice” asupra facilităților militare-industriale ale Ucrainei din Kiev și asupra așa-numitelor „centre de luare a deciziilor”, cerând cetățenilor străini și personalului diplomatic să părăsească capitala. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a catalogat aceste avertismente drept „șantaj nerușinat”, subliniind că un asemenea limbaj nu va intimida diplomații occidentali prezenți la Kiev.

Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a declarat că misiunile occidentale vor rămâne în capitala ucraineană în ciuda amenințărilor Rusiei, criticând strategia Moscovei de a transforma frica într-o armă în contextul războiului în curs. Aceasta poziție reflectă determinarea țărilor occidentale de a susține Ucraina, în ciuda provocărilor crescute.

În concluzie, reacția Chinei la cererea Rusiei de evacuare a diplomaților și cetățenilor străini din Kiev subliniază complexitatea situației internaționale actuale și diversitatea pozițiilor țărilor implicate. Deși Beijingul a reafirmat dorința de dialog și soluționare pașnică, incertitudinea privind acțiunile sale viitoare în ceea ce privește personalul diplomatic rămâne o temă de discuție importantă.

Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa cum se va desfășura situația în contextul amenințărilor rusești și reacțiilor internaționale.