Controverse și explicații oficiale
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a prezentat în data de 26 mai 2026 proiectul Legii salarizării unitare, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ministerul Muncii. Potrivit afirmațiilor sale, salariul său ar urma să crească cu 22%, echivalentul a 2.500 de lei. Cu toate acestea, când a fost întrebat despre creșterile salariale pentru profesori, Pîslaru a evitat să ofere un răspuns clar, subliniind că sub sloganul de „echitate” există mari discrepanțe între diferitele categorii profesionale. "Pentru salariul meu de ministru, creșterea ar fi de 22%", a afirmat acesta.
În cadrul aceleași conferințe, un jurnalist a insistat asupra întrebării referitoare la profesorii debutanți, iar Pîslaru a replicat: "Acest echilibru pe care îl faceți dumneavoastră pleacă de la o premisă greșită. Nu discutăm de o lege a salarizării care să se concentreze pe creștere, ci de o reașezare echitabilă a grilelor de salarizare." Ministrul a explicat că noua lege nu compară cât câștigă diferite categorii profesionale, ci se concentrează pe corectitudinea și echitatea salarizării.
Potrivit proiectului Legii salarizării unitare, coeficientul pentru fiecare funcție este înmulțit cu salariul minim brut, stabilit la 4.100 de lei. De exemplu, miniștrii și liderii grupurilor parlamentare vor avea coeficienți între 6,50 și 6,60, rezultând salarii brute între 26.650 și 27.060 de lei. În contrast, un profesor debutant cu studii superioare are un coeficient de 1,84, ceea ce se traduce într-un salariu de 7.544 de lei brut.
Profesorii care au grad didactic I și peste 25 de ani de experiență vor beneficia de un coeficient de 2,35, adică un salariu de 9.635 de lei brut. Această diferență în salarii între profesori și politicieni a generat controverse, iar Pîslaru a fost criticat de opinia publică pentru absența unei justificări clare.
De asemenea, ministrul a menționat că anterior câștiga aproximativ 7.600 de euro lunar în cadrul unei organizații internaționale, iar acum primește în jur de 2.300 de euro net, motiv pentru care a afirmat că este „întreținut” de soția sa. Aceste declarații au stârnit reacții vehemente în spațiul public, iar Pîslaru a încercat ulterior să explice de ce consideră că liderii politici din România nu sunt remunerați corespunzător.
În ceea ce privește noua lege a salarizării, Guvernul a asigurat că nicio remunerație aflată în plată nu va scădea. Conform simulărilor, se estimează că peste jumătate dintre angajații din sectorul public vor beneficia de creșteri salariale. Legea preconizează o simplificare a sistemului de salarizare, cu un coeficient specific fiecărei funcții, ceea ce ar putea conduce la o mai mare transparență în modul de calcul al salariilor.
Pentru anul 2027, valoarea de referință propusă de autorități este de 4.100 de lei, iar fiecare categorie de personal din educație va avea un coeficient distinct. De exemplu, un profesor debutant va avea un salariu de bază brut de 7.544 de lei, iar după impozitare, va primi aproximativ 4.400 de lei net.
Noua lege a salarizării va afecta și cadrele didactice cu experiență, un profesor cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime având posibilitatea de a ajunge la un salariu de bază de peste 10.000 de lei brut. În mediul academic, profesorii universitari vor beneficia de o grilă revizuită, ajungând la salarii de bază brute de 16.400 de lei, iar rectorii vor depăși 23.000 de lei brut.
O noutate importantă a reformei este restructurarea sporurilor, în care o parte din indemnizații vor fi integrate în salariul de bază, asigurând astfel o mai bună transparență. Totodată, noua legislație introduce premiile de performanță, care vor fi testate începând cu anul 2027 exclusiv în învățământ și în cadrul ANAF.
Proiectul se află în prezent în etapa de consultare publică și, pentru a deveni efectiv de la 1 ianuarie 2027, va trebui să parcurgă etapele de avizare interministerială, să fie adoptat formal de Executiv și să primească votul final în Parlament.