Cercetătorii din SUA au identificat un factor declanşator al bolii Alzheimer

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Cercetătorii de la Universitatea din California de Sud au descoperit compuși care pot reduce inflamația cerebrală asociată cu boala Alzheimer. Aceștia vizează o enzimă numită cPLA2, asociată cu riscul de Alzheimer, și sugerează că inhibarea acesteia ar putea oferi o strategie promițătoare pentru tratamentele viitoare.

EN

Brief

Researchers from the University of Southern California have identified compounds that may reduce brain inflammation associated with Alzheimer's disease by targeting the enzyme cPLA2. This discovery could lead to promising new treatments for those at risk, particularly carriers of the APOE4 gene.

Cercetătorii din SUA au identificat un factor declanşator al bolii Alzheimer
Sursa foto: dcnews.ro

Descoperiri promiţătoare pentru tratamente

Cercetătorii de la Universitatea din California de Sud (USC) din Statele Unite au identificat anumiţi compuşi experimentali care ar putea contribui la reducerea inflamaţiei cerebrale asociate cu boala Alzheimer, informează marţi revista Science Daily, citată de Agerpres.

Descoperirile, publicate în revista Nature npj Drug Discovery, se concentrează pe o enzimă numită fosfolipază A2 dependentă de calciu, sau cPLA2, care ar juca un rol important în inflamaţia de la nivelul creierului. Echipa USC a asociat activitatea crescută a cPLA2 cu riscul de Alzheimer în timpul studiilor efectuate asupra persoanelor purtătoare ale genei APOE4, cel mai puternic factor de risc genetic cunoscut pentru această boală. Deşi mulţi purtători ai genei APOE4 nu dezvoltă niciodată boala Alzheimer, cercetătorii au descoperit că cei care prezintă o activitate mai ridicată a cPLA2 erau mai predispuşi să sufere de această boală.

Deoarece cPLA2 susţine şi funcţionarea sănătoasă a creierului, oamenii de ştiinţă au căutat o modalitate de a reduce activitatea sa dăunătoare fără a stopa complet influenţa enzimei. O altă provocare a constat în identificarea unor compuşi suficient de mici pentru a traversa bariera hematoencefalică, astfel încât să poată ajunge în creier în mod eficient.

„În acest studiu, am identificat compuşi care acţionează selectiv asupra cPLA2, cu efecte minime asupra enzimelor PLA2 înrudite, care sunt importante pentru funcţionarea celulară normală”, a declarat autorul principal al studiului, Hussein Yassine, director al Centrului pentru sănătatea personalizată a creierului de la Şcoala de Medicină Keck a USC. „Atât în modelele celulare, cât şi în cele animale, activitatea cPLA2 a fost redusă la concentraţii scăzute, ceea ce indică faptul că aceşti compuşi au influenţă puternică în sistemele relevante pentru creier”, a spus el.

Pentru a identifica potenţiale tratamente, cercetătorii au utilizat metode de screening computaţional pe scară largă pentru a evalua miliarde de molecule posibile. Echipa a acordat prioritate compuşilor despre care se preconiza că vizează selectiv cPLA2, că pătrund în creier şi că rămân activi în condiţii relevante din punct de vedere biologic.

După restrângerea listei de candidaţi, farmacologul Stan Louie de la Şcoala de Farmacie şi Studii Farmacologice Alfred E. Mann a USC a condus eforturile de pregătire a compuşilor pentru testarea pe modele animale şi de măsurare a eficienţei cu care aceştia ajungeau la creier. Un inhibitor al cPLA2 s-a impus ca principal candidat după ce a redus activarea dăunătoare a cPLA2 în celulele creierului uman expuse la condiţii de stres asociate cu boala Alzheimer.

În studiile efectuate pe şoareci, compusul a traversat cu succes bariera hematoencefalică şi a influenţat căile neuroinflamatorii asociate bolii Alzheimer. Rezultatele sugerează că inhibarea selectivă a cPLA2 poate reprezenta o strategie promiţătoare pentru tratarea tulburărilor neurodegenerative.

„Obiectivul nostru este să aflăm dacă intervenţia asupra inflamaţiei poate modifica riscul de Alzheimer – în special la purtătorii genelor APOE4”, a declarat Yassine.

„Această nouă etapă nu se concentrează pe promisiuni, ci pe determinarea cu atenţie a siguranţei, fezabilităţii şi, în cele din urmă, a importanţei modulării acestei căi pentru boala la om”, a adăugat cercetătorul.