Controverse asupra autorității
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a dispus Ministerului Comunicațiilor să restabilească accesul la internetul internațional la starea dinainte de luna ianuarie, a declarat șeful departamentului de relații publice al ministerului, potrivit presei de stat iraniene, citată de Iran International. Această decizie vine după aproape 90 de zile de restricții severe asupra accesului la internet, în contextul conflictului militar cu Statele Unite și Israel. "Restabilirea accesului la internet este esențială pentru comunicarea eficientă a cetățenilor", a afirmat Pezeshkian în declarațiile sale, subliniind importanța conectivității în zilele noastre.
Agenția de știri Fars, afiliată Gărzii Revoluționare Islamice, a contestat anterior competența administrației de a emite un astfel de ordin, susținând că decizia de a restricționa accesul la internet a fost luată de Consiliul Suprem de Securitate Națională și că, prin urmare, revocarea acesteia trebuie să fie efectuată de același organism. Această dispută internațională asupra autorității subliniază complexitatea guvernării în Iran, unde deciziile critice sunt adesea contestate între diferite instituții.
În timpul războaielor, întreruperile cauzate de atacurile asupra infrastructurii nu sunt ceva neobișnuit. Însă, în cazul Iranului, autoritățile însele au dispus și au pus în aplicare restricțiile, insistând în același timp că nu a avut loc o adevărată „blocare a internetului”. Un oficial al Ministerului Comunicațiilor a explicat că aceste măsuri sunt descrise drept restricții impuse „platformelor străine” din cauza condițiilor de război, ridicând semne de întrebare cu privire la caracterul transparent al deciziilor.
Rasool Jalili, membru al Consiliului Suprem al Ciberneticii din Iran, a susținut că, atunci când mass-media străină vorbește despre o blocare a internetului, se referă de fapt la accesul la platforme precum Instagram și Telegram. "Aceste platforme trebuie să fie considerate la fel de critice ca și avioanele de vânătoare și rachetele americane", a afirmat el, evidențiind poziția guvernului iranian față de influența externă și controlul informațiilor.
Pe lângă restricționarea accesului la internetul global, Republica Islamică a redefinit conectivitatea nu ca un drept public, ci ca un privilegiu controlat. Această politică permite autorităților să impună taxe, restricții și să distribuie accesul în funcție de prioritățile politice și economice. În acest context, majoritatea iranienilor nu au putut accesa internetul mondial timp de 87 de zile, potrivit observatorului de internet NetBlocks, iar doar un mic număr de cetățeni a avut acces la VPN-uri scumpe care să ocolească restricțiile.
După ce restricțiile au fost impuse inițial începând cu 8 ianuarie 2026, ca răspuns la protestele antiguvernamentale la nivel național, conexiunile au început să revină treptat la normal în februarie. Însă, o nouă întrerupere a avut loc pe 28 februarie, când atacurile americane și israeliene împotriva Iranului au început, lăsând populația în incertitudine și fără acces la informații externe.
În vremuri normale, accesul la internetul global rămâne puternic restricționat în Iran, cu multe site-uri cenzurate. Autoritățile se bazează din ce în ce mai mult pe un intranet național, în special în școli, unde procesul educațional a fost transformat în mare parte în online. Această situație subliniază dificultățile cu care se confruntă cetățenii iranieni în încercarea de a obține informații și a comunica liber în contextul unei societăți tot mai controlate.
Dacă serviciile de internet vor fi restabilite, acest lucru ar putea însemna că mult mai multe conținuturi media despre impactul războiului asupra Iranului ar putea fi distribuite din interiorul țării. Totuși, rămâne de văzut cum va fi implementat ordinul președintelui și ce măsuri suplimentare vor fi adoptate pentru a controla fluxul de informații în perioada următoare.
Este esențial ca comunitatea internațională să rămână vigilentă în fața acestor evoluții, având în vedere implicațiile pe termen lung asupra drepturilor omului și libertății de exprimare în Iran.