Caz rar în România: Pacientă condamnată pentru mită

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

O pacientă a fost condamnată de Tribunalul București pentru dare de mită, după ce a oferit 1.000 de lei unui medic neurochirurg. Cazul este legat de o anchetă a DNA privind corupția în sistemul medical, în care este vizat un profesor universitar din cadrul spitalului Bagdasar-Arseni. Ancheta scoate la iveală probleme grave de integritate în domeniul sănătății.

EN

Brief

A patient has been convicted by the Bucharest Tribunal for bribery after offering 1,000 lei to a neurosurgeon. This case is part of a larger DNA investigation into corruption in the medical system, involving a university professor at the Bagdasar-Arseni Hospital. The case highlights serious integrity issues in healthcare.

Caz rar în România: Pacientă condamnată pentru mită
Sursa foto: stiripesurse.ro

Corupție la Spitalul Bagdasar-Arseni

O pacientă a fost condamnată de Tribunalul București pentru dare de mită, după ce a oferit 1.000 de lei unui medic neurochirurg de la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București. Cazul apare pe fondul unei anchete extinse realizate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), în care este vizat profesorul universitar Radu Mircea Gorgan, coordonatorul Secției Neurochirurgie IV.

Potrivit motivării instanței, femeia a fost internată și operată în cadrul secției Neurochirurgie IV. După intervenția chirurgicală, s-ar fi prezentat în biroul medicului și ar fi lăsat pe birou suma de 1.000 de lei. Instanța subliniază că remiterea banilor a fost surprinsă prin „înregistrări audio-video efectuate în mod autorizat” de anchetatori. În timpul audierilor, pacienta a recunoscut fapta, afirmând că a oferit suma din proprie inițiativă, ca semn de recunoștință pentru operația efectuată și pentru explicațiile medicale primite.

Tribunalul București a aprobat acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu DNA, impunându-i o pedeapsă de 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare, un termen de supraveghere de 2 ani și obligativitatea efectuării a 60 de zile de muncă în folosul comunității. Judecătorii au arătat în motivare că remiterea banilor a fost în legătură directă cu actul medical, iar faptul că suma a fost oferită „după operație” sau „ca mulțumire” nu înlătură răspunderea penală.

Sentința pronunțată în acest caz scoate la iveală un detaliu important: biroul medicului era deja monitorizat de procurorii DNA în momentul în care pacienta a lăsat banii. Profesorul Radu Mircea Gorgan era vizat de o amplă anchetă de corupție deschisă de DNA. În luna mai 2025, DNA a anunțat oficial punerea în mișcare a acțiunii penale și plasarea acestuia sub control judiciar pentru luare de mită în formă continuată, în legătură cu 89 de acte materiale.

Potrivit anchetatorilor, între septembrie 2024 și martie 2025, medicul ar fi primit bani de 89 de ori de la pacienți sau aparținători, iar sumele menționate ar fi variat între 200 de lei și 1.000 de euro, valoarea totală depășind 25.000 de euro. DNA susține că banii ar fi fost primiți în legătură cu efectuarea de intervenții chirurgicale, consultații medicale, internări, investigații, prescrieri medicale și servicii realizate în cadrul secției Neurochirurgie IV.

Ancheta DNA nu îl vizează exclusiv pe profesorul Gorgan. În același dosar apare și Corneliu Toader, manager al Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București și conferențiar universitar la UMF „Carol Davila”. Procurorii îl acuză de dare de mită într-un dosar legat de organizarea unui concurs universitar pentru ocuparea unui post de profesor universitar. Anchetatorii susțin că, în acest context, ar fi fost influențată componența comisiei de concurs, ar fi fost oferite informații nepublice, iar un alt posibil candidat ar fi fost descurajat să participe.

În concluzie, cazul acestei paciente subliniază problemele sistemice de corupție din medicină, precum și complexitatea fenomenului, care afectează atât pacienții, cât și cadrele medicale.

Următorii pași vor include continuarea anchetelor de către DNA și eventuale măsuri legislative menite să îmbunătățească transparența și integritatea în sistemul de sănătate din România.