Impactul măsurii fiscale
Banii strânși reprezintă subiectul principal al acestui articol. Măsura fiscală introdusă de Guvernul Bolojan prin Legea 239/2025 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026 și implică curierii în colectarea unei sume de 25 de lei de la comercianții externi pentru toate coletele care ajung în România din afara Uniunii Europene. Conform datelor ANAF, în primele trei luni ale anului 2026, a fost aplicată această taxă unui total de 6.672.392 de colete. "Această măsură are rolul de a proteja piața locală și de a asigura o concurență corectă între comercianții români și cei din afara Uniunii Europene", a declarat un reprezentant al Ministerului Finanțelor.
În detaliu, taxa se aplică livrărilor cu valoare sub 150 de euro, nu doar celor efectuate de retailerii chinezi precum Shein și Temu, care sunt cei mai mari jucători pe acest segment. Conform statisticilor, Shein a început să transfere taxa în prețurile finale încă din luna ianuarie 2026, în timp ce Temu a inclus-o în costurile sale începând cu aprilie 2026. Această măsură a fost parte a unei strategii mai ample de modernizare a Uniunii Vamale, ca reacție la creșterea semnificativă a comenzilor internaționale.
Datele Eurostat arată că în 2024, livrările de colete cu valoare mică în Uniunea Europeană au depășit 4,6 miliarde, majoritatea provenind din China. Această creștere a generat o serie de provocări, inclusiv probleme de concurență neloială și riscuri legate de siguranța produselor. "Introducerea acestei taxe este esențială pentru a proteja consumatorii români și a asigura că produsele care ajung pe piață respectă standardele de calitate", a afirmat expertul în politici comerciale, Dr. Radu Ciorăscu, de la Institutul Național de Statistică.
În primele trei luni din 2026, ANAF a raportat încasări totale de 166.809.800 de lei din această taxă. Detaliind sumele colectate, în luna ianuarie s-au strâns 48.920.225 de lei, în februarie sumele au crescut la 55.221.100 de lei, iar în martie ANAF a înregistrat încasări de 62.668.475 de lei. Aceste date sugerează o tendință de creștere a livrărilor și, implicit, a veniturilor generate de această taxă.
Impactul asupra pieței locale este semnificativ, mai ales pentru platformele care vând produse ieftine, cum ar fi accesorii, gadgeturi și articole vestimentare. Companiile vor trebui să decidă dacă vor include această taxă în prețul final sau o vor suporta parțial pentru a rămâne competitivi. Unii comercianți s-ar putea orienta spre mutarea stocurilor în depozite localizate în Uniunea Europeană pentru a evita aplicarea taxei.
Criticii acestei măsuri susțin că taxa ar putea duce la creșterea prețurilor pentru consumatori, afectând astfel puterea de cumpărare a acestora. "Este o măsură care poate părea benefică pentru economia locală, dar în final, consumatorul ar putea fi cel care plătește prețul", a declarat economistul Andrei Popescu, de la Academia Română.
Pe de altă parte, susținătorii argumentează că măsura este necesară pentru a proteja industria locală și a asigura o concurență corectă. În plus, aceasta ar putea contribui la creșterea încasărilor la bugetul de stat, ceea ce ar putea fi utilizat pentru investiții în infrastructură și servicii publice.
Pe scurt, taxa aplicată coletelor de la Temu și Shein a generat o reacție mixtă în rândul comercianților și consumatorilor. În timp ce unii văd această măsură ca pe o oportunitate de a sprijini economia locală, alții se tem de impactul ei asupra prețurilor.
Rămâne de văzut cum se va adapta piața la această nouă realitate și ce măsuri suplimentare ar putea fi necesare pentru a asigura un mediu comercial echitabil pentru toți jucătorii implicați.