Critica infrastructurii culturale
Regizorul Cristian Mungiu a cerut duminică, 24 mai 2026, la revenirea cu trofeul Palme d'Or în România, o implicare mai consistentă a statului român în susținerea culturii și a filmului, în special prin finanțarea promovării internaționale a producțiilor românești. "Statul să îşi facă treaba, medalii am deja o valijoară întreagă. Nu aşteptăm să ni se facă statui, că n-am dat cu mingea în poartă", a declarat Mungiu.
Regizorul a subliniat că succesul internațional al filmelor românești ar trebui să fie urmat de o schimbare reală în modul în care statul susține cultura, nu doar de gesturi simbolice. "Dacă am mai reușit încă o dată să luăm un Palme d’Or, avem niște așteptări de la statul român. Nu vorbesc doar despre mine, vorbesc despre cinematografia română. Noi ne-am făcut partea noastră", a adăugat el.
Una dintre criticile sale cele mai relevante a vizat infrastructura culturală din România, pe care o consideră insuficient dezvoltată pentru nivelul la care a ajuns filmul românesc în plan internațional. "E un pic stânjenitor că nu avem o sală de premieră la care să prezentăm filmul ăsta în București. Adică după 20 de ani de la primul Palme d’Or, noi încă ne lovim de lucruri de bază. Noi nu putem să facem asta singuri. Noi facem filmele, dar avem nevoie ca statul să ne ajute cu infrastructura, cu promovarea, cu tot ceea ce ține de partea asta care nu e artistică", a declarat Mungiu.
Regizorul a insistat că nu urmărește recunoaștere simbolică, ci rezultate concrete în sprijinul industriei: "Statul să îşi facă treaba, medalii am deja o valijoară întreagă. Nu aşteptăm să ni se facă statui, că n-am dat cu mingea în poartă. Toate aceste gesturi simbolice sunt frumoase, dar nu ajută la finanțarea unui film, nu ajută la distribuție, nu ajută la campanii internaționale."
Mungiu a criticat și modul în care sunt administrate fondurile destinate culturii, susținând că există mecanisme legale care nu sunt folosite eficient. "Există o lege prin care există o taxă pe jocurile de noroc, pe loterie. Banii aceia ar trebui să meargă către CNC. Sunt ani de zile de când legea există și nu se aplică. Dacă fondul de la loterie ar contribui la CNC, cum este legal, noi nu am mai avea aceste probleme cronice de finanțare. Nu e vorba de inventat lucruri noi, e vorba de aplicat ce există deja", a spus cineastul.
Mungiu a explicat că, deși există un cadru legal de finanțare, acesta nu permite realizarea unor producții cinematografice de anvergură internațională: "Am primit sprijinul legal maxim care se poate acorda, dar este cu totul insuficient pentru un film de tipul celui pe care l-am făcut. Dacă ne uităm la filmele istorice de altădată, cu mii de figuranți și producții complexe, astăzi pur și simplu nu mai avem resursele să facem asta."
Un alt aspect semnalat de regizor este distribuția internă, pe care o consideră slabă în raport cu succesul internațional: "Filmele mele sunt văzute mult mai mult în alte țări decât în România. Și asta nu e o notă bună pentru noi. Nu e vorba de un film sau altul, ci de modul în care funcționează distribuția și interesul pentru cinemaul românesc aici, acasă."
Mungiu a avertizat asupra riscului de interpretare politizată a filmului său, pe care îl vede ca pe un spațiu de reflecție, nu de propagandă. "Mă interesează foarte mult ca filmul ăsta să nu fie confiscat în România ca propagandă, nici de tabăra ultra-conservatoare, nici de cea ultra-liberală. E o încercare de a iniția un dialog, nu de a întări tabere. Dacă fiecare pleacă din sală exact cu aceeași opinie cu care a venit, atunci filmul nu și-a atins scopul", a spus regizorul român.
"Un premiu rămâne ceva conjunctural. La film trebuie să aștepți 10, 15, 20 de ani ca să vezi dacă rămâne în timp.
Pentru mine contează dacă mai pot găsi încă o poveste relevantă pentru contemporanii noștri, nu doar dacă iau un premiu sau altul", a concluzionat Cristian Mungiu.