Premiul Palme d’Or la Cannes
Președinta Maia Sandu l-a felicitat pe regizorul român Cristian Mungiu pentru câștigarea celui de-al doilea Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, pentru lungmetrajul „Fjord”. „Este o mare bucurie să vedem un cineast de renume, cu rădăcini în Republica Moldova, care, prin originalitate și autenticitate, produce filme memorabile ce emoționează și inspiră publicul de pe întregul continent. Filmele lui Mungiu sunt, înainte de toate, dezbateri despre valorile care ne definesc ca societate. Această capacitate de a pune întrebări esențiale cu onestitate și curaj artistic este cea care îi aduce, din nou, recunoașterea celei mai înalte scene cinematografice din lume”, a transmis Maia Sandu, pe pagina ei de Facebook.
În 2024, regizorul menționa la Cahul, în Republica Moldova, că una din bunicele sale este din această localitate. „Prin 1991, după Podul de flori, am fost pentru prima dată la Cahul cu bunica, să-și vadă casa natală și să vorbească cu cei care mai rămăseseră în viață. Am făcut atunci niște fotografii iar mai târziu, când am decis să povestesc viața bunicii, le-am inclus în volum. Bunica n-a vrut să se mai întoarcă vreodată acasă însă mă bucur să mă întorc eu acum pentru ea și să împărtășesc povestea ei celor de acolo. Trecutul nu poate fi schimbat dar uneori face bine să îl povestim celor care sunt în viață astăzi”, a menționat el atunci.
Regizorul român Cristian Mungiu a intrat sâmbătă seară în istoria cinematografiei europene, după ce a câștigat premiul Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes pentru lungmetrajul „Fjord”. Este pentru a doua oară când cineastul român obține cel mai prestigios trofeu, o performanță extrem de rară în lumea filmului.
În filmul „Fjord”, cineastul român Cristian Mungiu își plasează povestea în Norvegia, unde un cuplu evanghelic foarte credincios româno-norvegian (Sebastian Stan și Renate Reinsve) se stabilește împreună cu cei cinci copii ai săi și pare, la început, că se integrează fără probleme într-o societate care își proclamă toleranța și respectul față de minorități. Însă totul se schimbă brusc atunci când apar suspiciuni de violență domestică împotriva copiilor. Autoritățile norvegiene încep să-i privească cu ochi critici pe cei doi soți, pun la îndoială educația lor strictă, care exclude utilizarea platformei video YouTube și a smartphone-urilor, și le critică credința religioasă.
Tensiunea crește până când se declanșează o procedură de plasament care îi vizează pe copii, inclusiv pe cel mai mic dintre frați, un nou-născut care era încă alăptat de mama sa.