Reforme economice contestate
Tensiunile dintre viitorul guvern de la Budapesta și instituțiile europene încep să se contureze tot mai clar, după ce premierul ales al Ungariei, Péter Magyar, a transmis că nu este dispus să accepte toate reformele economice cerute de Bruxelles pentru deblocarea fondurilor europene înghețate. Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, principalele divergențe vizează reformele în domeniul pensiilor și al fiscalității, considerate de Comisia Europeană condiții importante pentru accesarea celor aproximativ 17 miliarde de euro blocate în ultimii ani în timpul guvernării conduse de Viktor Orbán. Conform Euronews, negocierile tehnice dintre Budapesta și Bruxelles au intrat într-o zonă sensibilă, după ce echipa lui Péter Magyar a respins unele dintre reformele considerate esențiale de oficialii europeni.
Printre măsurile contestate se află modificări ale sistemului de pensii și ale politicilor fiscale, subiecte extrem de sensibile în Ungaria, într-un context economic complicat și cu presiuni sociale tot mai mari. Deși noul lider ungar și-a construit imaginea ca politician pro-european și a promis refacerea relațiilor cu Uniunea Europeană, acesta pare decis să păstreze o linie fermă în anumite dosare-cheie, inclusiv în cele care afectează direct populația. Comisia Europeană a transmis încă din primele zile după victoria electorală a lui Péter Magyar că Ungaria trebuie să implementeze rapid reforme pentru a putea beneficia de fondurile europene suspendate. Bruxelles-ul a impus Budapestei 27 de condiții care vizează statul de drept, combaterea corupției, independența justiției, politica de azil și anumite reforme economice.
Oficialii europeni au avertizat că timpul este limitat, deoarece o parte dintre fondurile disponibile prin mecanismele europene trebuie accesate până la finalul lunii august. Deși victoria lui Péter Magyar a fost primită cu optimism la Bruxelles după ani de confruntări cu Viktor Orbán, mai multe semnale arată că noul guvern ungar nu va accepta automat toate solicitările europene. În ultimele săptămâni, liderul maghiar a avut poziții ferme și în privința migrației, anunțând că Ungaria nu va accepta mecanisme obligatorii de relocare a migranților impuse la nivel european. Analiștii politici apreciază că Péter Magyar încearcă să mențină un echilibru delicat: apropierea de instituțiile europene și deblocarea fondurilor UE, fără a pierde sprijinul electoratului conservator și naționalist din Ungaria.
În acest context, disputa privind reformele economice ar putea deveni primul conflict major dintre noua putere de la Budapesta și Bruxelles. Reformele privind pensiile și impozitele au devenit principalele puncte de blocaj între Budapesta și Bruxelles în cadrul negocierilor tehnice pentru deblocarea a miliarde de euro din fondurile UE destinate Ungariei, a aflat Euronews. Potrivit mai multor oficiali ai Comisiei Europene, noul prim-ministru al Ungariei, Péter Magyar, se opune ambelor reforme, argumentând că acestea ar exercita o presiune suplimentară asupra bugetului țării.
Magyar și cabinetul său au purtat discuții cu Comisia Europeană pentru a debloca un total de 17 miliarde de euro din fondurile UE înghețate sub administrația anterioară a lui Viktor Orbán din cauza preocupărilor legate de statul de drept și corupție. Ungaria ar putea pierde 10,4 miliarde de euro din fondurile de redresare dacă nu respectă termenul limită de 31 august necesar pentru a accesa banii. Oficialii Comisiei spun că ar putea simplifica unele etape, dar au exclus orice prelungire a termenului limită.
Oficialii din cadrul guvernului lui Magyar recunosc că s-ar putea să nu fie suficient timp pentru a realiza reforme sectoriale radicale înainte de termenul limită de la sfârșitul lunii august pentru deblocarea fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență post-COVID. Problema este una sensibilă din punct de vedere politic pentru Magyar: reforma pensiilor a fost o promisiune centrală a campaniei sale electorale, partidul său, Tisza, promițând să majoreze pensiile minime și cele sub medie.
Planul de redresare aprobat al Ungariei include măsuri pentru a face sistemul de pensii mai durabil și mai echitabil, alături de eforturi de simplificare a codului fiscal al țării. Echipa lui Magyar a comunicat între timp Bruxelles-ului că Ungaria rămâne angajată, în principiu, față de reforma pensiilor, dar că poziția fiscală fragilă a țării și timpul limitat disponibil fac ca punerea în aplicare înainte de termen să fie practic imposibilă. La sfârșitul săptămânii trecute, Magyar i-a scris președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, prezentându-și limitele înaintea negocierilor. Conținutul scrisorii nu a fost făcut public.
În ceea ce privește impozitarea, Magyar a exclus public eliminarea impozitelor pe profituri excepționale impuse sectoarelor energetic și financiar. „Așteptarea Comisiei Europene, de exemplu, este ca guvernul să elimine treptat unele dintre impozitele speciale. Acest lucru este, evident, și în interesul economiei maghiare, dar, în situația bugetară actuală, guvernul maghiar nu poate cu siguranță să întreprindă acest lucru”, a declarat el săptămâna trecută. Rămâne neclar cum va răspunde Comisia. Ungaria ar putea, în principiu, să înlocuiască reformele contestate cu angajamente alternative.
O delegație numeroasă a UE la Budapesta a sosit luni pentru discuții privind deblocarea fondurilor, vizita urmând să se încheie vineri. Peste 20 de experți ai Comisiei Europene au sosit luni la Budapesta pentru discuții, iar un oficial al Comisiei, care a vorbit sub condiția anonimatului, având în vedere caracterul sensibil al subiectului, a declarat că dimensiunea delegației reflectă angajamentul personal al lui von der Leyen. Echipa de negociere maghiară, a spus oficialul, este „mai mult decât constructivă”. Discuțiile s-au concentrat pe fondurile de redresare, experții evaluând ce se poate realiza în mod realist până la sfârșitul lunii august.
Bruxelles a sfătuit, de asemenea, negociatorii maghiari să se concentreze pe asigurarea părții de grant nerambursabil a fondurilor, în valoare de 6,5 miliarde de euro și să renunțe la componenta de împrumut, evaluată la 3,9 miliarde de euro, argumentând că împrumuturile suplimentare ar agrava poziția fiscală deja fragilă a Ungariei. Un acord politic este așteptat la Bruxelles săptămâna viitoare. Magyar este așteptat să se deplaseze la Bruxelles săptămâna viitoare pentru a semna un acord politic cu von der Leyen privind calea către deblocarea fondurilor înghețate. Nu a fost încă confirmată nicio dată pentru întâlnire.
Surse din interiorul Comisiei indică faptul că „acordul politic” este în primul rând un pas simbolic, întrucât Ungaria trebuie să îndeplinească toate criteriile pentru a avea acces la fondurile de redresare. Acestea au subliniat complexitatea procesului, menționând că deblocarea fondurilor de redresare impune Ungariei să îndeplinească o serie de criterii, inclusiv 27 de așa-numite „etape majore” și peste 368 de etape individuale. Potrivit unui oficial, acordul politic ar presupune ca von der Leyen și Magyar să declare public că începe un nou capitol în relațiile dintre UE și Ungaria. Se așteaptă ca aceștia să convină asupra unui calendar pentru pașii necesari și să reafirme angajamentul Ungariei de a adera la Parchetul European și la zona euro.
Un rezultat concret ar putea fi o declarație comună privind soluționarea disputei de lungă durată a Ungariei privind Erasmus+. În 2022, 21 de universități maghiare, restructurate ca fundații de gestionare a activelor de interes public, cunoscute sub acronimul maghiar KEKVA, au fost suspendate de la finanțarea UE din cauza preocupărilor legate de corupție asociate consiliilor lor de administrație. Măsura a redus semnificativ oportunitățile studenților maghiari de a participa la programe de schimb. Problema a frustrat din ce în ce mai mult oficialii de la Bruxelles, deoarece afectează în mod disproporționat tinerii maghiari pro-europeni, mulți dintre aceștia susținând eforturile de a-l înlătura pe Viktor Orbán.
O soluție ar impune Ungariei să abordeze problemele de guvernanță legate de fundațiile KEKVA, deși Comisia a indicat că nu solicită desființarea lor. Budapesta nu a decis încă cum să procedeze. Un alt punct de blocaj major este nerespectarea continuă de către Ungaria a unei hotărâri anterioare a Curții Europene de Justiție privind tratamentul solicitanților de azil, care a dus la o amendă de 1 milion de euro pe zi.
Ungaria este în prezent supusă acestei sancțiuni, iar Péter Magyar a semnalat că caută o modalitate de a rezolva problema.