Inițiative regionale recente
Premierul ungar Péter Magyar a declarat miercuri, 20 mai 2026, că dorește relansarea Grupului de la Visegrad (V4) și extinderea formatului prin includerea altor state din Europa Centrală și din Balcanii de Vest, relatează Mediafax. Grupul de la Visegrad reunește în prezent Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia. Formatul și-a pierdut influența în ultimii ani din cauza tensiunilor dintre fostul premier ungar Viktor Orbán și actualul premier polonez Donald Tusk. Liderul polonez este susținătorul unei linii proeuropene și antiruse.
Magyar, care l-a învins pe Orbán în alegerile din aprilie, a făcut declarațiile la Varșovia, în timpul unei conferințe de presă comune cu Donald Tusk, potrivit Politico. Vizita în Polonia este prima deplasare externă a noului premier ungar. Deplasarea are ca obiectiv refacerea alianțelor regionale. "Grupul de la Visegrad își poate recăpăta vitalitatea și influența în Uniunea Europeană", a afirmat Magyar.
El a spus că susține extinderea cooperării către alte state, inclusiv Austria, România, Croația, Slovenia, țările nordice sau state din Balcanii de Vest, care nu fac parte din Uniunea Europeană. Premierul ungar a anunțat că Ungaria, care deține în prezent președinția grupului, ar putea organiza un summit al V4 înainte de sfârșitul lunii iunie.
Donald Tusk a salutat inițiativa și a afirmat că aștepta de ani de zile reluarea cooperării regionale dintre Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia. Cei doi lideri au subliniat și necesitatea consolidării cooperării în domeniul energiei. Tusk a declarat că Polonia este pregătită să împărtășească experiența sa privind reducerea dependenței de resursele energetice rusești.
În timpul vizitei, Péter Magyar a criticat indirect guvernarea lui Viktor Orbán. El a apreciat modul în care Polonia a folosit fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii, subliniind că Ungaria "nu a avut aceeași experiență" în ultimii 20 de ani. Această observație a fost interpretată de analiști ca o tentativă de a distanța noul guvern ungar de politicile anterioare, care au fost adesea criticate pentru lipsa transparenței și a utilizării eficiente a fondurilor europene.
Această relansare a Grupului de la Visegrad vine într-un moment în care Uniunea Europeană se confruntă cu provocări majore, inclusiv tensiuni geopolitice și economice. Comparativ cu anii anteriori, când V4 era considerat un bloc de influență în politica europeană, actuala politică divizată a dus la scăderea relevanței acestuia.
Experții consideră că o nouă dinamică în cadrul V4 ar putea influența pozitiv politica regională. Conform unui raport Eurostat din 2025, cooperarea între statele membre ale Visegrad a scăzut cu 15% în ultimii cinci ani, ceea ce subliniază nevoia urgentă de revitalizare a relațiilor. Aceasta ar putea fi o oportunitate de a restabili încrederea între cele patru state și de a construi o platformă comună pentru a aborda provocările actuale.
Criticii, pe de altă parte, avertizează că extinderea grupului ar putea complica și mai mult relațiile interne, având în vedere diferențele ideologice și economice semnificative dintre statele propuse pentru includere. De exemplu, România și Austria au politici externe și economice diferite comparativ cu Visegrad, ceea ce ar putea duce la disensiuni.
În concluzie, propunerea lui Péter Magyar de a relansa și extinde Grupul de la Visegrad are potențialul de a revitaliza cooperarea regională, dar va necesita un efort concertat din partea tuturor statelor implicate pentru a depăși divergențele și a construi o strategie comună.
Următorii pași ar putea include organizarea summitului și discutarea detaliilor extinderii, cu scopul de a restaura influența V4 în cadrul Uniunii Europene.