Fonduri europene înghețate
Péter Magyar, noul premier al Ungariei, contestă reformele privind pensiile și fiscalitatea cerute de Comisia Europeană pentru deblocarea celor 17 miliarde de euro din fondurile europene înghețate, invocând presiunile asupra bugetului și timpul limitat până la termenul-limită din august. În paralel, negocierile dintre Budapesta și Bruxelles par să avanseze în privința programului Erasmus+, unde o soluție pentru universitățile maghiare suspendate de la finanțare ar putea fi aproape.
Magyar și cabinetul său au purtat discuții cu Comisia Europeană pentru a debloca un total de 17 miliarde de euro din fondurile UE înghețate în timpul administrației anterioare a lui Viktor Orbán din cauza preocupărilor legate de statul de drept și corupție, arată Euronews. Ungaria ar putea pierde 10,4 miliarde de euro din fondurile de redresare dacă nu respectă termenul limită de 31 august necesar pentru accesarea banilor. Oficialii Comisiei spun că ar putea simplifica unele etape, dar au exclus orice prelungire a termenului limită.
Planul de redresare aprobat de Ungaria include măsuri pentru a face sistemul de pensii mai sustenabil și mai echitabil, alături de eforturi de simplificare a codului fiscal al țării. Echipa maghiară a declarat ulterior de la Bruxelles că Ungaria rămâne în principiu angajată în reforma pensiilor, dar că poziția fiscală slabă a țării și timpul limitat disponibil fac practic imposibilă implementarea înainte de termenul limită.
Weekendul trecut, Magyar i-a scris președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, prezentându-și liniile roșii înainte de negocieri. Conținutul scrisorii nu a fost dezvăluit. În ceea ce privește impozitarea, Magyar a exclus public eliminarea taxelor pe veniturile neașteptate impuse sectoarelor energetic și financiar. „Așteptarea Comisiei Europene, de exemplu, este ca guvernul să elimine treptat o parte din taxele speciale. Evident, acest lucru este și în interesul economiei maghiare, dar în situația bugetară actuală, guvernul maghiar cu siguranță nu poate întreprinde acest lucru”, a declarat el săptămâna trecută.
Rămâne neclar cum va reacționa Comisia. Ungaria ar putea, în principiu, să înlocuiască reformele contestate cu angajamente alternative. Peste 20 de experți ai Comisiei Europene au sosit luni la Budapesta pentru discuții privind dezghețarea fondurilor, vizita fiind programată să se încheie vineri. Un oficial al Comisiei, vorbind sub protecția anonimatului, având în vedere sensibilitatea problemei, a declarat că dimensiunea delegației reflectă angajamentul personal al lui von der Leyen. Echipa de negociere maghiară, a spus oficialul, este „mai mult decât constructivă”.
Discuțiile s-au concentrat asupra fondurilor de redresare, experții evaluând ce este realizabil în mod realist înainte de sfârșitul lunii august. Bruxelles-ul a sfătuit, de asemenea, negociatorii maghiari să se concentreze pe asigurarea părții de grant nerambursabil din fonduri - în valoare de 6,5 miliarde de euro - și să renunțe la componenta de împrumut, evaluată la 3,9 miliarde de euro, argumentând că împrumuturile suplimentare ar înrăutăți situația fiscală deja fragilă a Ungariei. Se așteaptă ca Magyar să călătorească la Bruxelles săptămâna viitoare pentru a semna un acord politic cu von der Leyen privind calea deblocării fondurilor înghețate. Nu a fost încă confirmată nicio dată pentru întâlnire.
Anunțul a fost făcut de ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, care a declarat că întâlnirea este deja planificată și că, în ultimele zile, au avut loc negocieri tehnice între experții guvernului ungar și oficialii europeni. „Una dintre cele mai importante sarcini ale noastre în primele luni este să obținem acces la fondurile de redresare și reziliență, un pachet de 10,4 miliarde de euro pentru Ungaria”, a declarat Anita Orbán, învestită în funcția de ministru de Externe al Ungariei la începutul acestei luni, într-un interviu acordat publicației POLITICO, în marja conferinței GLOBSEC de la Praga.
„Da, pot confirma că este planificată o întâlnire săptămâna viitoare la Bruxelles”, a adăugat ea. Fondurile au fost blocate de Bruxelles din cauza problemelor legate de respectarea legislației europene și a standardelor privind statul de drept în perioada guvernării precedente. Suma face parte din programul european de redresare post-pandemie și reprezintă doar o parte din totalul fondurilor pe care Budapesta încearcă să le recupereze. Guvernul lui Magyar are termen până la 31 august pentru a solicita oficial accesul la bani, iar executivul european trebuie să ia o decizie privind plățile până la finalul anului.
Șefa diplomației ungare a spus că autoritățile lucrează deja la un set de reforme și condiții, descrise drept „super jaloane”, necesare pentru deblocarea finanțării. „Este vorba despre restabilirea criteriilor privind statul de drept și despre garantarea faptului că fondurile sunt cheltuite transparent, fără corupție”, a declarat Anita Orbán, care susține că măsurile coincid cu promisiunile asumate de actuala putere în campania electorală. Oficialul ungar susține că măsurile promise coincid cu programul electoral al actualei guvernări și cu schimbările cerute de alegători.
„Propunerea noastră SAFE nu a fost acceptată de Comisia Europeană, așa că inevitabil trebuie să o depunem din nou”, a declarat ea. „Vom vedea ce putem face, în funcție de nevoile reale ale țării, de cerințele NATO, de rapiditatea cu care vrem să le îndeplinim și de nevoile industriei de apărare din Ungaria.” Politiciana, care urmează să se întâlnească pentru prima dată cu majoritatea omologilor săi europeni săptămâna viitoare, în Cipru, a spus și că anchetele împotriva persoanelor suspectate de corupție ar putea începe în doar câteva zile. „Vom recupera toți banii publici furați, pentru că au fost luați de la poporul ungar”, a afirmat ea.
În privința relației cu Ucraina și Rusia, ministrul ungar de Externe a spus că problema minorității maghiare din Ucraina trebuie rezolvată înainte de avansarea altor discuții, inclusiv cele privind aderarea Kievului la Uniunea Europeană. Ea a insistat că problema minorității maghiare din Ucraina trebuie rezolvată înainte de a putea fi discutate alte subiecte, inclusiv aderarea Kievului la Uniunea Europeană. Referitor la dependența Budapestei de energia din Rusia, ministrul a spus că Ungaria va face ceea ce consideră că este în interesul cetățenilor săi. „Ne dorim o țară în care avem opțiuni, în care putem lua decizii liber”, a spus ea.
„În privința diversificării energetice, trebuie să construim un mix energetic care să fie cel mai bun posibil pentru unguri, din punct de vedere al prețurilor, disponibilității și sustenabilității.”