Tensiuni între SUA și Groenlanda
Preşedintele SUA, Donald Trump, şi-a reafirmat într-un mod inedit interesul faţă de Groenlanda, printr-o imagine postată pe reţeaua sa, Truth Social, pe 23 mai 2026. Aceasta postare a venit după ce, miercuri, trimisul special al Statelor Unite în Groenlanda, Jeff Landry, a declarat pentru AFP că Statele Unite trebuie să-şi consolideze prezenţa pe acest teritoriu autonom danez. „Cred că este timpul ca Statele Unite să-şi pună din nou amprenta asupra Groenlandei”, a declarat Landry, adăugând că „Groenlanda are nevoie de Statele Unite”. Această afirmație a fost făcută în contextul în care, joi, groenlandezii au organizat un protest la adresa lui Trump, în timp ce diplomaţii americani inaugurau un nou consulat în Nuuk.
Imaginea postată de Trump pe Truth Social îl arată cu mâna pe Groenlanda, însoţită de mesajul „Hello, Greenland!”, ceea ce sugerează o continuare a interesului său pentru insula arctică. Jeff Landry, care este şi guvernatorul republican al statului Louisiana, nu a fost invitat oficial la evenimentul din Groenlanda, iar prezenţa sa a stârnit controverse. De altfel, deschiderea consulatului american a fost marcată de proteste, mulţi groenlandezi exprimându-şi nemulţumirea faţă de ambițiile preşedintelui Trump de a-şi spori influenţa asupra insulei.
Noul consulat al Statelor Unite din Nuuk, care a fost mutat într-un sediu mai mare din centrul oraşului, reprezintă un punct de referinţă pentru cei care contestă intenţiile americane. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a refuzat invitaţia de a participa la deschiderea noii misiuni diplomatice, declarând: „Nu am luat o decizie de principiu, dar eu nu voi participa”. Această poziţie a fost susţinută de mai mulţi politicieni locali, care au ales să se alăture protestatarilor.
Protestul a fost unul semnificativ, cu câteva sute de persoane manifestând în faţa consulatului, purtând steagul roşu şi alb al insulei și pancarte cu mesaje precum „SUA, opriţi-vă”, „Nu înseamnă nu” şi „Groenlanda aparţine groenlandezilor”. Această reacţie a demonstrat că multe voci din Groenlanda se opun influenţei americane, subliniind dorinţa populaţiei de a-şi menţine autonomia.
În prezent, armata americană dispune de o singură bază în Groenlanda, cea de la Pituffik, în nord, comparativ cu cele 17 instalaţii militare existente în perioada de vârf a Războiului Rece. Trump a susţinut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să controleze Groenlanda din motive de securitate naţională, având în vedere că acest teritoriu se află pe cea mai scurtă rută între Rusia şi Statele Unite pentru rachete.
Potrivit unor articole recente din presă, Washingtonul intenţionează să deschidă trei noi baze în sudul Groenlandei. Acest lucru se face în baza unui pact de apărare din 1951, actualizat în 2004, care permite deja Statelor Unite să desfăşoare mai multe trupe în Groenlanda, cu condiţia să informeze Danemarca şi Groenlanda. Cu toate acestea, autorităţile din Groenlanda şi Danemarca au subliniat în mod repetat că doar Groenlanda poate decide asupra viitorului său.
În ianuarie 2026, Trump a revenit asupra ameninţărilor sale de a prelua Groenlanda, iar un grup de lucru americano-dano-groenlandez a fost înfiinţat pentru a răspunde preocupărilor sale. Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că discuţiile au fost „constructive”, dar a subliniat că nu există „niciun semn (...) că s-ar fi schimbat ceva” în poziţia Statelor Unite.
Această situaţie este complexă, având în vedere că Groenlanda se confruntă cu provocări legate de schimbările climatice, care ar putea transforma regiunea în puncte strategice de interes pentru marile puteri. De asemenea, zăcămintele de metale rare neexploatate din Groenlanda ar putea atrage și mai mult atenţia internaţională, ceea ce complică și mai mult relațiile dintre Groenlanda, Danemarca și Statele Unite. Pe măsură ce tensiunile cresc, este esenţial ca dialogul să continue pentru a asigura o soluţie paşnică şi respectuoasă pentru toate părţile implicate.
În concluzie, interesul lui Trump pentru Groenlanda evidenţiază complexitatea geopolitică a regiunii și necesitatea de a respecta voința poporului groenlandez.
O colaborare constructivă între SUA, Groenlanda și Danemarca este esențială pentru a aborda preocupările legate de securitate și dezvoltare economică, fără a compromite autonomia Groenlandei.