Atacuri și reacții dure
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a lansat un atac dur la adresa lui Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, în contextul criticilor formulate de acesta din urmă privind relația UDMR cu fostul premier ungar Viktor Orbán și situația actuală a Uniunii. Potrivit unui post pe Facebook, Csoma Botond l-a numit pe Dungaciu „conserva rusească”, o exprimare care face referire la un atac similar din 2018 al fostului președinte Traian Băsescu, care l-a acuzat pe Dungaciu că ar promova teze prorusă în Republica Moldova. "S-a trezit conserva rusească, sau poate a fost trezit de Moscova și a început să atace UDMR-ul", a declarat Csoma, subliniind că Dungaciu a greșit în predicțiile sale legate de invazia Ucrainei.
Reacția lui Csoma la comentariile lui Dungaciu vine după ce acesta din urmă a afirmat că liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar fi devenit un „guru moral și politic al României”. Dungaciu a criticat UDMR pentru susținerea constantă a politicii lui Viktor Orbán, afirmând că Hunor a girat un sistem de control politic și propagandă. În replică, Csoma Botond a amintit de un articol din ianuarie 2022 în care Dungaciu afirma că Rusia nu va ataca Ucraina, ceea ce, în opinia liderului UDMR, demonstrează lipsa de credibilitate a acestuia.
Contextul acestor atacuri este reprezentat de schimbarea de putere din Ungaria, unde partidul TISZA, condus de Péter Magyar, a învins Fidesz la alegerile din aprilie 2026, punând capăt celor 16 ani de guvernare a lui Viktor Orbán. Această victorie a generat o dezbatere privind relația dintre UDMR și Fidesz, și a dus la întrebări legate de viitorul Uniunii în contextul noii conduceri de la Budapesta. Csoma Botond a afirmat că UDMR nu a greșit prin susținerea lui Orbán, subliniind că sprijinul pentru Fidesz nu se reduce doar la finanțările primite.
După victoria lui Magyar, acesta a avut discuții cu Kelemen Hunor, exprimându-și așteptările ca UDMR să nu se mai implice în politica internă a Ungariei. Magyar a subliniat importanța transparenței în ceea ce privește finanțările acordate comunității maghiare din România, precum și verificarea posibilelor nereguli legate de votul prin corespondență.
Csoma Botond a atacat și jurnalistul Romeo Couți, care a sugerat că UDMR ar putea fi „zdruncinată” de pierderea puterii de către Viktor Orbán. Acesta a afirmat că Hunor nu mai poate să conducă Uniunea și că ar fi nevoie de o „echipă nouă” și de o „viziune nouă”. Csoma a criticat aceste afirmații, subliniind că Dungaciu și Couți sunt analiști care nu reușesc să țină pasul cu realitatea, ironizându-i pentru predicțiile lor.
În concluzie, disputa dintre UDMR și AUR reflectă tensiunile existente pe scena politică românească, mai ales în contextul schimbărilor recente din Ungaria. Csoma Botond continuă să apere poziția UDMR, în timp ce criticile din partea AUR și a altor comentatori sugerează o posibilă instabilitate în rândul comunității maghiare din România.
Rămâne de văzut cum se va dezvolta această situație și ce implicații va avea asupra relațiilor dintre cele două formațiuni politice și asupra comunității maghiare din România.