Controversă despre studiile lui Nicușor Dan
Tribunalul Botoșani a respins, vineri, 22 mai 2026, ca nefondată, o acțiune a fostei judecătoare Lăcrămioara Axinte care a cerut Universității București să facă publice informațiile privind studiile președintelui Nicușor Dan. Potrivit portalului instanțelor de judecată, "soluția pe scurt: Respinge acțiunea, ca neîntemeiată. Cu recurs. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin grefa instanței". Axinte a inițiat demersul în luna februarie a acestui an, invocând prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Acțiunea a fost declanșată după ce Lăcrămioara Axinte a primit un răspuns administrativ pe care l-a considerat insuficient din partea Universității din București. Reclamanta a solicitat instanței să oblige universitatea să clarifice dacă Nicușor Dan a fost student la Facultatea de Matematică în perioada 1989–1992 și dacă și-a finalizat studiile. De asemenea, a cerut copii ale foii matricole și diplomei de licență.
„Noi toți avem dreptul să cunoaștem adevărul despre studiile făcute de actualul președinte al României. Există niște neconcordanțe, atât pe site-ul oficial al campaniei electorale, în care afirmă că a absolvit Facultatea de Matematică a Universității București. Neconcordanța este între această afirmație personală de pe site, pentru că este pusă la persoana I singular și neconcordanțele din CV-ul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților”, a declarat Lăcrămioara Axinte la momentul depunerii acțiunii.
Expertiza sa în domeniu provine din experiența sa ca fost judecător, iar Axinte a fost propusă anterior de Alianța pentru Unirea Românilor pentru un post de judecător la Curtea Constituțională a României. Această acțiune a generat discuții ample în spațiul public, având în vedere funcția actuală a lui Nicușor Dan, în calitate de președinte al României.
Criticii acțiunii susțin că demersul fostei judecătoare ar putea reflecta o motivație politică mai degrabă decât una de transparență reală. De asemenea, ei atrag atenția asupra riscurilor legate de confidențialitatea informațiilor personale și asupra impactului pe care astfel de solicitări îl pot avea asupra integrității instituțiilor de învățământ superior.
Pe de altă parte, susținătorii acțiunii consideră că este esențial ca cetățenii să aibă acces la informații clare și verificabile despre biografiile celor care ocupă funcții publice de înaltă responsabilitate. Aceștia argumentează că transparența este o componentă cheie în menținerea încrederii publicului în instituțiile statului.
Conform Legii 544/2001, cetățenii au dreptul de a solicita și obține informații de interes public, iar judecătorii au responsabilitatea de a proteja acest drept. Totuși, în cazul de față, Tribunalul Botoșani a considerat că solicitarea fostei judecătoare nu a îndeplinit condițiile necesare pentru a justifica un astfel de demers legal.
În concluzie, această decizie a instanței subliniază provocările întâmpinate în procesul de obținere a informațiilor publice și ridică întrebări cu privire la echilibrul între transparență și confidențialitate. Este de așteptat ca acest caz să aibă urmări asupra modului în care sunt gestionate solicitările de informații de interes public în România, mai ales în contextul unor personalități politice de vârf.
Următorii pași vor implica un eventual recurs din partea reclamantei, ceea ce ar putea duce la o revizuire a deciziei în instanțele superioare.