Controverse și sesizări oficiale
În data de 21 mai 2026, Guvernul României a prezentat o notă de informare referitoare la activitatea Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAS), evidențiind probleme semnificative în gestionarea creanțelor și participațiilor statului. Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat în cadrul ședinței de guvern că analiza realizată arată o rată de recuperare a creanțelor de doar 7,48%, iar pentru 69% din portofoliul AAS nu există demersuri raportate de recuperare. "AAS nu deține o evidență consolidată și operativă a portofoliului pe care îl administrează în numele statului român", a afirmat Gheorghiu, subliniind gravitatea situației.
Potrivit purtătoarei de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, analizele au relevat întârzieri majore în procedurile de recuperare, cu dosare blocate de peste 20 de ani. "Un număr semnificativ de proceduri depășesc termenele rezonabile, generând costuri nete din perspectiva de recuperare", a adăugat aceasta. Conform datelor prezentate, 109 proceduri depășesc 5 ani, 93 depășesc 10 ani, iar 30 depășesc 20 de ani dintr-un total de 125 de înregistrări.
În urma acestor concluzii, Guvernul a decis să sesizeze Corpul de Control al Prim-ministrului și Curtea de Conturi pentru a verifica activitatea AAS. "Se cere, de asemenea, ca AAS să creeze o evidență electronică consolidată și să închidă procedurile fără șanse reale de recuperare", a precizat Dogioiu. Vicepremierul Gheorghiu a subliniat că, după finalizarea auditului, se va evalua oportunitatea ca AAS să rămână o instituție autonomă.
Oana Gheorghiu a declarat că, în cadrul ședinței de guvern, a cerut o situație completă a entităților administrate de AAS, dar a primit un răspuns insatisfăcător. "Am primit o scrisoare de șapte pagini cu istoricul legislativ al instituției, dar fără informațiile esențiale despre portofoliu", a scris ea pe rețelele sociale. Aceasta a menționat că, potrivit datelor parțiale, AAS are în portofoliu 1.260 de înregistrări, din care 520 sunt entități la care statul este creditor sau acționar, iar pentru 438 dintre acestea nu s-au raportat date financiare.
"Pentru 69% din portofoliul AAS, nu s-a raportat niciun demers instituțional", a afirmat vicepremierul, subliniind că expunerea totală a statului este de aproximativ 2,765 miliarde de lei, cu o rată de recuperare de doar 7,48%. Gheorghiu a solicitat un audit independent pentru a evalua pierderile și pentru a determina eficiența acestor proceduri. "Un stat serios nu poate administra patrimoniul public în această logică a haosului", a concluzionat aceasta.
În contextul acestei situații, este important de menționat că Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a fost înființată pentru a gestiona eficient activele statului român, dar actualele date sugerează o lipsă de transparență și eficiență. Această situație ridică întrebări cu privire la viitorul instituției și la reformele necesare pentru a asigura o gestionare mai bună a patrimoniului public.
Deciziile luate de Guvern în urma acestei analize vor avea implicații semnificative asupra modului în care AAS va funcționa în viitor. Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste probleme cu seriozitate și să implementeze măsuri corective pentru a îmbunătăți recuperarea creanțelor și a asigura o administrație publică mai responsabilă și mai eficientă. În acest sens, se așteaptă ca auditul solicitat să aducă claritate asupra activității AAS și să ofere soluții viabile pentru reformarea acestei instituții.
În concluzie, autoritățile române se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește gestionarea activelor statului, iar acțiunile recente subliniază necesitatea unei revizuiri aprofundate a procedurilor și a eficienței instituției.
Următorii pași vor implica evaluarea rezultatelor auditului și stabilirea unor măsuri concrete pentru a remedia deficiențele identificate, asigurând astfel o administrare mai eficientă a patrimoniului public.