Nicușor Dan critică proiectul PSD-AUR privind ONG-urile

Nicușor critică reprezintă subiectul principal al acestui articol. Preşedintele Nicuşor Dan a criticat vehement proiectul de lege L233/2026 iniţiat de senatori AUR, care prevede obligativitatea publicării identităţii donatorilor organizaţiilor neguvernamentale. Într-o declaraţie pe o reţea de socializare, Dan a afirmat că "transparenţa în faţa statului a oricărei persoane juridice, deci şi a ONG-urilor, este necesară şi se realizează deja, în bună măsură". Totuşi, el a subliniat că dezvăluirea numelui donatorilor poate descuraja susţinerea financiară din partea cetăţenilor, afectând astfel rolul esenţial al societăţii civile în România.

Proiectul de lege conţine şi o prevedere controversată privind dizolvarea automată a ONG-urilor care nu depun declaraţiile cerute. Nicuşor Dan a adăugat că aceste măsuri sunt "disproporţionate faţă de o categorie socio-profesională" şi că pot genera o nouă sursă de tensiune în societate. "Implicarea organizaţiilor reprezentative ale societăţii civile în dezbaterile din Camera Deputaţilor este esenţială pentru a evita astfel de măsuri extreme", a spus el.

Proiectul a stârnit reacţii variate în rândul partidelor politice. USR a votat împotrivă, numind măsura „scandaloasă” şi acuzând PSD şi AUR de promovarea unor propuneri inspirate din modele iliberale, cum ar fi cele din Rusia sau Ungaria. În contrast, AUR consideră că proiectul reprezintă „un prim pas important pentru creşterea transparenţei” şi că este necesar pentru a combate corupţia în rândul ONG-urilor. Conform News.ro, în cazul în care organizaţiile nu respectă obligaţiile de raportare, acestea riscă suspendarea activităţii.

Criticii proiectului susţin că măsurile propuse sunt exagerate şi pot duce la o diminuare a activităţii ONG-urilor, care joacă un rol crucial în promovarea drepturilor omului, a transparenţei şi a responsabilităţii sociale. Aceştia argumentează că publicarea numelui donatorilor ar putea descuraja cetăţenii să sprijine financiar organizaţii care luptă pentru cauze sociale importante, temându-se de represalii sau de stigmatizare.

La nivel european, există o tendinţă de a sprijini transparenţa în sectorul ONG-urilor, dar măsurile trebuie să fie echilibrate şi să nu afecteze negativ funcţionarea acestora. În multe ţări UE, reglementările privind ONG-urile sunt mai permisive, permiţând organizaţiilor să opereze fără a se teme de sancţiuni severe pentru neconformitate. De exemplu, în Suedia, ONG-urile beneficiază de un cadru legislativ favorabil care încurajează contribuţiile private fără a impune condiţii restrictive.

În concluzie, proiectul de lege L233/2026 ridică întrebări serioase cu privire la viitorul societăţii civile din România. Este esenţial ca toate părţile implicate să se angajeze într-un dialog constructiv pentru a asigura o legislaţie care să protejeze atât transparenţa, cât şi libertatea de exprimare şi funcţionare a ONG-urilor. Nicuşor Dan a subliniat necesitatea unei colaborări între autorităţi şi organizaţiile civile pentru a găsi soluţii care să nu afecteze vitalitatea societăţii civile.

Măsurile propuse trebuie analizate cu atenţie, având în vedere impactul pe termen lung asupra democraţiei şi a participării cetăţenilor în viaţa publică.