Controverse privind transparența donațiilor
Ong-urile critică reprezintă subiectul principal al acestui articol. Societatea civilă din România se află în fața unui moment de cotitură, după ce Senatul a adoptat un proiect de lege extrem de controversat, inițiat de parlamentarii AUR și PSD. Noua inițiativă legislativă prevede reguli stricte și măsuri punitive fără precedent pentru organizațiile neguvernamentale și fundațiile din țară. Conform proiectului, asociațiile vor fi obligate prin lege să declare și să publice în mediul online datele de identitate ale tuturor cetățenilor care fac donații anuale mai mari de 5.000 de lei. Mai mult, în cazul companiilor care decid să susțină financiar un ONG, transparența devine totală: orice sumă transferată, indiferent de valoare, va trebui raportată automat către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și integrată într-un registru digital accesibil oricărui utilizator de internet, scrie stirileprotv.ro.
Tensiunile au atins cote maxime pe scena politică, opoziția și reprezentanții a peste 400 de organizații afirmând la unison că legea ar încălca drepturile europene și i-ar descuraja pe oameni să mai facă donații, în timp ce inițiatorii vorbesc exclusiv despre nevoia de transparență în finanțare. Dezbaterile din plenul Senatului au scos la iveală o fractură profundă între partidele care susțin proiectul și aleșii care consideră că măsura este, de fapt, un instrument mascat de control și cenzură. Criticile aduse de opoziție și de parlamentarii independenți vizează direct riscul de șantaj la care sunt expuși donatorii de bună-credință. „Aceasta nu este transparență, stimați colegi. Aceasta este o execuție prin dictat administrativ”, a declarat Simona Spătaru, senator USR.
„Prin obligativitatea publicării numelui oricărui donator, persoană fizică, se urmărește un șantaj moral la adresa acestuia”, a spus și Victoria Stoiciu, senator neafiliat. De partea cealaltă, tabăra inițiatorilor neagă orice intenție de intimidare a sectorului asociativ. Aceștia își justifică demersul susținând că cetățenii au dreptul să știe cine se află în spatele unor acțiuni în instanță care blochează proiecte majore de infrastructură sau energie ale statului român: „Chiar nu vreți să aflați cine finanțează procesele împotriva hidrocentralelor de pe Jiu?”, a întrebat senatorul AUR Petrișor Peiu.
Reacția societății civile a fost imediată și extrem de dură. Peste 400 de ONG-uri și fundații solicită Camerei Deputaților, care este for decizional, să voteze împotriva acestui proiect. Experții din domeniu avertizează că publicarea numelui în spațiul virtual va bloca finanțările tocmai în zonele unde discreția este vitală pentru protecția beneficiarilor: „Gândiți-vă că sunt organizații care lucrează pe niște teme foarte sensibile în țara asta: cu copii, trafic de persoane, femei abuzate... Aceste donații oricum sunt sensibile; faptul că îți apare numele acolo devine un risc și pentru ONG și pentru donator”, a explicat Septimius Pârvu, expert la Expert Forum.
Paralele cu derapajele democratice din estul Europei nu au întârziat să apară. Liderii marilor organizații umanitare amintesc că încercări similare de asfixiere a societății civile au fost deja desființate de instanțele internaționale, dar subliniază că miza reală din spatele textului de lege adoptat de Senat este închiderea forțată a asociațiilor prin birocrație duplicitară. „Știm bine ce a pățit Ungaria acum câțiva ani, când a încercat printr-un act normativ aproape identic cu cel adoptat în Senat, la Curtea Europeană de Justiție această lege a căzut și a obligat Ungaria să renunțe la această lege care nu avea niciun scop, ci doar să încurce ONG-urile”, a declarat George Roman, reprezentant Salvați Copiii.
„Una este să oferi datele donatorilor, lucru pe care noi îl facem. E-factura, declarația 177, statul cumva are aceste date.
Inflexiunea majoră este următoarea, că dacă tu din proprie inițiativă nu depui și toate aceste date, pe care ei deja le au, vei fi dizolvat, închis”, a afirmat și Roberto Pătrășcoiu, reprezentant Habitat for Humanity.