Fostul șef ADR a depus plângere la DNA împotriva Oanei Gheorghiu

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Dragoș Vlad, fostul șef al ADR, a depus o plângere la DNA împotriva Oanei Gheorghiu, acuzând-o de trafic de influență și presiuni pentru întâlnirile cu compania germană Schwarz. Demiterea sa a avut loc într-un context de tensiuni politice, iar Vlad a subliniat că a fost supus unor solicitări redundante care au afectat activitatea instituției.

EN

Brief

Dragoș Vlad, the former head of the Romanian Authority for Digitalization, has filed a complaint with the National Anti-Corruption Directorate against Deputy Prime Minister Oana Gheorghiu, alleging influence peddling and undue pressure regarding dealings with the German company Schwarz. His dismissal occurred amid political tensions, highlighting issues of transparency and collaboration within the institution.

Fostul șef ADR a depus plângere la DNA împotriva Oanei Gheorghiu
Sursa foto: mediafax.ro

Acuzații de trafic de influență

Fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de trafic de influență și presiuni nejustificate privind colaborarea cu compania germană Schwarz. Conform unei declarații publicate pe 18 mai 2026, Vlad a afirmat că a fost supus unor presiuni constante care au culminat cu demiterea sa în data de 4 mai 2026. "Am fost nevoit să fac acest pas pentru a proteja integritatea instituției și a preveni abuzurile", a declarat Vlad pentru Gândul.

Povestea a început în ianuarie 2026, când Vlad a avut o întâlnire cu ministrul Digitalizării, Irineu Darău, unde a primit o adresă care solicita detalii despre întâlnirile cu Schwarz. "Am întrebat ce legătură are stadiul implementării proiectelor de digitalizare din PNRR cu întâlnirea cu Schwarz. Presiunile au fost evidente", a explicat Vlad. Acesta a menționat că a existat o serie de comunicări verbale și prin Whatsapp care subliniau importanța acestor întâlniri.

În continuare, Vlad a relatat despre formarea unor grupuri de lucru în jurul ADR, menționând că aceste grupuri erau coordonate de Oana Gheorghiu și că președintele actual al ADR, Giulescu, era prezent la toate întâlnirile. "După prima adresă, a fost o avalanșă de solicitări și corespondențe către ADR, multe dintre ele redundante, care au încetinit activitatea instituției", a adăugat Vlad.

Conform fostului șef ADR, ministerul de resort continua să ceară rapoarte deja existente în sistemele informatice gestionate de Ministerul Fondurilor Europene, blocând astfel activitatea echipei sale. "Echipele sunt mici, iar aceste solicitări repetate au dus la o încărcare suplimentară, afectând implementarea efectivă a proiectelor", a declarat Vlad.

Pe 17 aprilie 2026, Vlad și întreaga echipă a ADR au primit interdicție de a părăsi țara în interes de serviciu, printr-un ordin semnat de Mihai Jurca, șeful cancelariei premierului Bolojan. Documentul menționa lipsa progreselor în legătură cu jaloanele PNRR ca motiv pentru această decizie. Această măsură a fost interpretată de Vlad ca o formă de presiune asupra sa și a echipei sale.

Pe lângă aceste acuzații, Vlad a subliniat că demiterea sa a avut loc într-un context de tensiune politică, mai ales după ce PSD a decis să iasă din Guvernul Bolojan. "Natura conflictului nu este clară, dar cert este că am fost o victimă a jocurilor politice", a concluzionat Vlad.

În urma acestor evenimente, vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat pe rețelele sociale că demiterea lui Vlad a fost motivată de "eșecuri operaționale" și "insubordonare", insistând că ADR trebuie să colaboreze mai eficient cu ministerul. Criticile aduse de Vlad asupra activităților ministerului și presiunile exercitate asupra sa au stârnit controverse în rândul specialiștilor din domeniu, unii dintre ei având opinii divergente asupra modului în care a fost gestionată situația.

În concluzie, depunerea plângerii la DNA de către Dragoș Vlad reprezintă un moment critic în conflictul dintre ADR și ministerul Digitalizării, punând în lumină problemele de transparență și colaborare în implementarea proiectelor de digitalizare din România.

Următorii pași vor implica investigarea acuzațiilor și evaluarea impactului asupra relațiilor instituționale și politice, în cadrul unei perioade deja tensionate în peisajul administrativ românesc.