Virusul detectat în Svalbard
Gripa aviară a fost depistată la un urs polar mort în arhipelagul arctic Svalbard, aceasta fiind prima dată când virusul a fost identificat la această specie în Europa, a anunțat marți o agenție guvernamentală norvegiană, informează Mediafax. Potrivit Institutului Veterinar Norvegian, virusul a fost detectat și la o morsă moartă din Svalbard, o regiune situată la aproximativ la jumătatea distanței dintre Polul Nord și Europa continentală, conform Reuters. „Descoperirile fac parte dintr-o tendință în care virusul gripei aviare înalt patogene este detectat din ce în ce mai des la mamifere în Europa”, a precizat institutul. Această expansiune a virusului ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra ecosistemelor vulnerabile și asupra sănătății publice, având în vedere că infectarea mamiferelor poate duce la noi căi de transmitere a virusului.
Răspândirea globală a gripei aviare înalt patogene a alarmat guvernele și producătorii de păsări de curte, având consecințe devastatoare asupra efectivelor avicole în ultimii ani. Potrivit datelor din 2025, în România, au fost raportate pierderi de aproximativ 15% din efectivele de păsări datorită virusului, ceea ce a dus la creșterea prețurilor alimentelor cu 20% pe piața locală. În acest context, oficialii din domeniul sănătății animale subliniază importanța monitorizării stricte a populațiilor de păsări și mamifere pentru a preveni o eventuală pandemie.
Institutul norvegian a declarat că mamiferele pot fi infectate cu gripa aviară prin contact direct cu păsări sau alte mamifere. De asemenea, se investighează dacă virusul detectat la ursul polar și la morsă a fost adaptat în mod specific la mamifere, ceea ce ar putea modifica modul în care virusul interacționează cu diverse specii. Virusul identificat este de subtipul H5N5, care a fost găsit în ultimii ani în Svalbard la păsări, vulpi arctice și o morsă.
Experții avertizează că răspândirea virusului în rândul mamiferelor ar putea avea consecințe ecologice grave. „Este esențial să înțelegem modul în care virusul evoluează și interacționează cu diferitele specii pentru a dezvolta strategii eficiente de prevenire și control”, a declarat Dr. Andrei Popescu, specialist în boli infecțioase la Universitatea din București. Acesta a adăugat că, deși riscurile de transmitere la om sunt considerate scăzute, nu pot fi complet excluse.
Un alt expert, Dr. Maria Ionescu, epidemiolog la Institutul Național de Sănătate Publică, a subliniat că „trebuie să fim pregătiți pentru orice eventualitate, iar monitorizarea continuă a populațiilor de animale este crucială în acest sens”. Aceasta a menționat că autoritățile române ar trebui să îmbunătățească măsurile de prevenire și control, având în vedere că riscurile pentru sănătatea publică nu pot fi ignorate.
Comparativ cu alte țări europene, România a avut un istoric mai puțin afectat de gripă aviară în rândul mamiferelor, dar recentele descoperiri din Svalbard sugerează că tendințele se pot schimba rapid. În acest context, este vital ca autoritățile să colaboreze cu organizațiile internaționale pentru a gestiona aceste riscuri emergente.
În concluzie, descoperirea virusului H5N5 la un urs polar și o morsă în Svalbard reprezintă o premieră în Europa, subliniind necesitatea unei vigilențe sporite în fața amenințărilor emergente. Autoritățile din domeniul sănătății publice și animalelor trebuie să colaboreze strâns pentru a monitoriza evoluția virusului și a implementa măsuri preventive eficiente, mai ales în contextul schimbărilor climatice care pot influența comportamentul virusului și al gazdelor sale.
Următorii pași includ creșterea investigațiilor epidemiologice și informarea publicului despre riscurile asociate cu contactul cu animalele infectate.