Acțiuni legale și tensiuni europene
Procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi, a sesizat recent Comisia Europeană cu privire la modificările legislative din Grecia care afectează funcționarea Parchetului European (EPPO). În scrisoarea sa adresată CE, Kövesi subliniază că aceste schimbări legislative ar putea încălca obligațiile asumate de Grecia în cadrul Uniunii Europene. "Aceste evoluții ridică îndoieli serioase privind respectarea de către autoritățile elene a obligației de cooperare loială prevăzute de articolul 4 alineatul 3 din Tratatul UE", a declarat Kövesi.
Conform EPPO, modificările aduse Codului grec de procedură penală au fost realizate într-un mod rapid și fără consultări ample, instituind o procedură specială pentru infracțiunile grave comise de membrii Parlamentului. Această procedură ar putea limita capacitatea EPPO de a investiga și de a trimite în judecată infracțiuni de competența sa, ceea ce contravine principiilor de transparență și responsabilitate. Potrivit unui raport din 2025 al EPPO, acest tip de modificare legislativă ar putea conduce la o slăbire a mecanismelor de justiție în domeniul corupției și al fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene.
O altă problemă semnalată de Kövesi este refuzul Consiliului Judiciar Suprem din Grecia de a recunoaște integral decizia Colegiului EPPO din 12 noiembrie 2025, care a prevăzut reînnoirea mandatelor a trei procurori europeni delegați din Grecia pentru o perioadă de cinci ani. În pofida acestei decizii, instanța supremă a acceptat doar prelungirea mandatelor pentru doi ani, ceea ce a generat controverse și a stârnit temeri privind autonomia EPPO în Grecia.
În contextul acestor tensiuni, este important de menționat că EPPO a fost înființat pentru a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraudele legate de fondurile agricole și contractele publice. Această instituție joacă un rol crucial în asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea fondurilor europene. Conform datelor publicate de Eurostat, în 2025, aproximativ 20% din bugetul UE a fost alocat pentru sprijinirea agriculturii, ceea ce face ca investigarea infracțiunilor în acest domeniu să fie de o importanță majoră.
Criticile aduse de Kövesi nu sunt fără precedent, având în vedere că în trecut au existat și alte state membre care s-au confruntat cu acuzații similare privind respectarea statului de drept. De exemplu, Polonia și Ungaria au fost subiecte ale unor dispute cu Comisia Europeană din cauza modificărilor legislative percepute ca fiind o amenințare pentru independența justiției. Aceste situații au generat un climat de neîncredere și tensiune între statele membre și instituțiile europene.
Pe de altă parte, autoritățile grecești au declarat că modificările legislative sunt necesare pentru a îmbunătăți sistemul judiciar și pentru a răspunde nevoilor specifice ale țării. Într-un comunicat de presă, Ministerul Justiției din Grecia a afirmat că "schimbările aduse Codului de procedură penală sunt în conformitate cu standardele europene și sunt menite să asigure o justiție mai eficientă și mai rapidă". Aceasta subliniază divergențele dintre viziunea autorităților elene și preocupările exprimate de EPPO și de Kövesi.
În concluzie, demersul lui Kövesi de a sesiza Comisia Europeană reflectă o preocupare tot mai mare pentru respectarea principiilor statului de drept în Uniunea Europeană. Este esențial ca autoritățile elene să colaboreze cu EPPO pentru a asigura un sistem judiciar transparent și eficient, capabil să investigheze și să sancționeze infracțiunile de corupție.
Următorii pași vor include o evaluare a reacțiilor Comisiei Europene și posibile măsuri de remediere pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și a restabili încrederea în sistemul judiciar din Grecia.