Tensiuni între EPPO și autorități
Parchetul European (EPPO) a anunțat vineri, 22 mai 2026, că procurorul-șef european, Laura Codruța Kovesi, a adresat o scrisoare Comisiei Europene în care solicită activarea mecanismului de condiționalitate, acuzând autoritățile elene că obstrucționează activitatea procurorilor europeni. "Modificarea pripită a Codului de procedură penală al Greciei, care instituie o procedură specială pentru infracțiunile grave comise de deputați, are un efect negativ asupra capacității EPPO de a investiga și urmări penal în mod eficient infracțiunile care țin de competența sa în Grecia", a declarat Kovesi.
În scrisoarea trimisă Comisiei Europene, procurorul-șef a subliniat că refuzul Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a recunoaște efectul deciziei luate de Colegiul EPPO în noiembrie 2025, de a reînnoi mandatul a trei procurori europeni delegați pentru o perioadă de cinci ani, afectează independența EPPO. Această acțiune a fost interpretată ca o tentativă de a limita autoritatea procurorilor europeni în anchetele desfășurate în Grecia.
Activarea mecanismului de condiționalitate, considerată "arma nucleară" a Bruxelles-ului, ar putea duce la suspendarea fondurilor europene destinate Greciei, ceea ce ar avea implicații majore asupra economiei țării. Kovesi a subliniat că modificările legislative recente ridică îndoieli serioase asupra respectării de către autoritățile elene a obligației de cooperare loială prevăzută de articolul 4 alineatul (3) din Tratatul Uniunii Europene.
Pentru a înțelege cum a evoluat conflictul dintre EPPO și autoritățile grecești, este necesar să analizăm ultima anchetă majoră desfășurată în Grecia. La 1 aprilie 2026, Kovesi a cerut Parlamentului de la Atena ridicarea imunității pentru 11 deputați de la partidul de guvernământ, Noua Democrație, precum și pentru un fost ministru și un fost adjunct al ministrului Agriculturii. Această cerere a fost generată de descoperirile procurorilor europeni privind un mecanism extins de fraudare a subvențiilor agricole europene.
Anchetatorii EPPO au identificat o schemă complexă care exploata lipsa unui cadastru complet în Grecia, permițând beneficiarilor să declare proprietăți fictive și să încaseze subvenții. Cazurile absurde descoperite includ cereri pentru pășuni în situri arheologice protejate și plantații de banane pe Muntele Olimp. Prejudiciul inițial estimat se ridică la zeci de milioane de euro.
Pe lângă presiunea politică uriașă generată de interceptările telefonice în care deputați discutau despre aceste fraude, scandalul a dus la demisii în lanț în guvernul premierului Kyriakos Mitsotakis. În aprilie 2026, premierul a criticat public EPPO, acuzându-l de scurgeri selective în presă, care ar avea scopul de a influența politica internă.
În acest context, modificările legislative din Grecia, care permit transferarea dosarelor deputaților la justiția națională, sunt văzute ca o barieră de apărare a clasei politice. Kovesi a declarat că aceste ajustări nu sunt doar tehnice, ci constituie un atac direct asupra independenței EPPO, permițând astfel protejarea celor implicați în acte de corupție.
Criticii acestor măsuri susțin că ele subminează statul de drept și independența justiției în Grecia, afectând astfel capacitatea instituțiilor europene de a combate corupția. Drept răspuns, autoritățile elene au subliniat că modificările sunt necesare pentru a asigura o justiție eficientă, dar Kovesi și EPPO consideră că acestea sunt menite să protejeze politicienii de responsabilitate penală.
În concluzie, acțiunile recente ale procurorului-șef european reflectă o tensiune crescândă între instituțiile europene și autoritățile grecești.
Activarea mecanismului de condiționalitate ar putea avea consecințe severe asupra fondurilor europene alocate Greciei, iar viitorul relațiilor dintre EPPO și autoritățile elene rămâne incert, având în vedere gravitatea acuzațiilor și presiunea politică din ambele părți.