Prevederi esențiale discutate
Proiectul Legii salarizării a fost negociat de partidele politice din fosta alianță PSD-PNL-USR-UDMR, sub medierea consilierului prezidențial Radu Burnete. Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislație a fost semnat de către Sorin Grindeanu – președintele PSD, Ilie Bolojan – președintele PNL, Dominic Fritz – președintele USR, și Kelemen Hunor – președintele UDMR. Proiectul de lege este parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit documentului, niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total. Cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei, conform prevederilor din proiectul de lege. Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, susține că noul proiect al Legii salarizării se bazează pe trei aspecte esențiale: „disciplină bugetară”, „sustenabilitate fiscală” și „predictibilitate”. „Reforma se bazează pe trei principii esențiale: protejarea veniturilor angajaților din sectorul public, disciplină bugetară și sustenabilitate, precum și aplicare integrală și predictibilă”, a declarat acesta pe rețelele sociale. Această declarație subliniază angajamentul guvernului de a asigura stabilitate și predictibilitate în remunerarea angajaților din sectorul public.
În detaliu, Pîslaru a evidențiat cinci factori care constituie baza proiectului de lege: o ierarhie echitabilă a funcțiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administrația publică locală; o structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public; limitarea și transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare și verificabile de performanță; instituționalizarea guvernanței sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor; și sustenabilitatea fiscală, respectând țintele asumate privind deficitul și cheltuielile de personal. Aceste măsuri sunt menite să asigure nu doar transparența, ci și echitatea în sistemul salarial din România.
Cu toate acestea, nu toți actorii din sectorul public sunt de acord cu reformele propuse. Sindicatul Național Finanțe Publice – SindFISC a declanșat miercuri un protest la sediul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din București. Protestatarii au cerut introducerea unei grile salariale distincte în noua lege a salarizării și au avertizat că ar putea declanșa un conflict colectiv de muncă dacă revendicările lor nu vor fi luate în considerare. Sindicaliștii susțin că angajații instituției desfășoară activități de complexitate ridicată, iar rezultatele muncii lor se reflectă în miliarde de lei aduse la bugetul național.
Reacția SindFISC indică o nemulțumire profundă în rândul angajaților din domeniul financiar față de modul în care sunt abordate salariile în noua legislație. Prin alegerea DGAMC pentru debutul protestelor, SindFISC își propune să transmită „un mesaj clar privind valoarea muncii finanțiştilor și necesitatea recunoașterii acesteia în noua lege a salarizării”. Această situație reflectă complexitatea reformelor salariale și provocările cu care se confruntă Guvernul României în implementarea acestora.
În concluzie, noua lege a salarizării promite să aducă schimbări semnificative în sistemul de remunerare al sectorului public, dar este esențial ca toate vocile să fie ascultate în procesul de implementare. Guvernul trebuie să navigheze cu atenție între asigurarea sustenabilității fiscale și nevoile legitime ale angajaților din sectorul public.
În perioada următoare, va fi crucial ca discuțiile dintre autorități și sindicate să continue, pentru a găsi soluții care să satisfacă atât cerințele bugetare, cât și așteptările angajaților.