Noua lege până la 1 iulie
Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) au semnat, în urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea Administrației Prezidențiale, un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Potrivit unui comunicat de presă emis vineri de Administrația Prezidențială, acordul vine în contextul în care noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar termenul de îndeplinire este data de 1 iulie 2026. Aplicarea noii legi a salarizării în sectorul public nu va conduce la diminuarea veniturilor angajaților din sistemul public și nici la depășirea țintelor fiscale asumate de România. „Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Conform acordului, legea salarizării în sectorul public va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, „fără aplicare eșalonată”, fără a mai fi modificată ulterior „prin intervenții speciale”. Acordul a fost semnat de către cei patru lideri ai partidelor: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR). În baza acestui acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege.
Noua lege a salarizării este considerată una dintre cele mai importante reforme administrative și bugetare asumate de România în relația cu Comisia Europeană și condiționează accesarea unor fonduri din PNRR. Conform datelor oficiale, implementarea acestei legi se aliniază cu angajamentele asumate de România în contextul PNRR, având ca scop îmbunătățirea structurii salariale în sectorul public.
Criticii acestei inițiative subliniază însă că, deși nu se preconizează scăderi salariale, implementarea rapidă și fără intervenții suplimentare poate genera tensiuni în rândul angajaților, care așteaptă de multă vreme o reformă a sistemului de salarizare. De asemenea, există îngrijorări cu privire la sustenabilitatea financiară a măsurilor propuse, mai ales în contextul crizei economice globale. În contrast, susținătorii măsurii argumentează că reformele sunt necesare pentru a asigura un sistem de salarizare echitabil și pentru a atrage tineri profesioniști în sectorul public.
Prin urmare, acordul semnat vineri de cele patru partide politice va influența semnificativ structura salarială din sectorul public din România și va determina modul în care angajamentele financiare ale statului vor fi gestionate în anii următori.
Pe termen lung, este esențial ca Ministerul Muncii să implementeze consultări eficiente și transparente cu toate categoriile profesionale afectate, pentru a asigura un proces de adaptare lin și bine informat la noile reglementări.