Situația de pe front și impactul intern
Tensiunile și nemulțumirile cresc în cercul apropiat al președintelui Vladimir Putin, pe fondul blocajului de pe frontul din Ucraina. Potrivit unor surse din Moscova citate de Bloomberg, o parte a elitei ruse consideră că războiul a ajuns într-un impas, fapt ce l-ar fi determinat pe liderul de la Kremlin să ia în considerare încheierea conflictului. Deși Kremlinul nu are în prezent un scenariu clar pentru ieșirea din conflict, sursele agenției de presă indică faptul că Vladimir Putin ar dori să pună punct războiului până la sfârșitul anului 2026. Totuși, această decizie este strâns legată de îndeplinirea unor condiții stricte, pe care Moscova să le poată prezenta publicului intern drept o victorie majoră.
Pentru a opri agresiunea militară, liderul rus mizează pe obținerea unor concesii teritoriale și geopolitice semnificative. Rusia dorește securizarea completă a regiunilor din estul Ucrainei și un tratat internațional care să consolideze și să recunoască, de facto, controlul Rusiei asupra teritoriilor ucrainene confiscate. „Kremlinul caută o formulă prin care să iasă din acest impas, însă doar în termenii dictați de Putin, pentru a nu lăsa impresia unei înfrângeri în fața Occidentului”, menționează una dintre sursele citate.
În mod previzibil, administrația prezidențială de la Moscova a infirmat rapid aceste informații. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat oficial la investigația Bloomberg, negând existența unui calendar fix. „Președintele Vladimir Putin nu a stabilit astfel de obiective sau termene limită”, a declarat Peskov, menținând retorica oficială a Moscovei privind continuarea „operațiunii militare speciale”.
Atmosfera din Rusia se schimbă vizibil, iar semnele de oboseală provocate de război devin tot mai evidente atât în societate, cât și în interiorul sistemului de putere de la Moscova. Potrivit unei analize publicate de The Telegraph, Vladimir Putin s-ar putea confrunta în următorul an cu cea mai dificilă alegere de la începutul conflictului: fie reduce amploarea războiului, fie transformă Rusia într-un stat mult mai autoritar, după un model apropiat de economia sovietică din epoca Stalin. Jurnalistul Adrian Blomfield notează că, după eșecul contraofensivei ucrainene din vara anului 2023, la Moscova domina sentimentul de încredere.
O parte a populației susținea războiul și îl privea ca pe un motiv de mândrie, în timp ce alții preferau să ignore conflictul și să își continue viața, profitând inclusiv de stimulentele economice generate de cheltuielile militare. Astăzi însă, spune corespondentul britanic, tonul s-a schimbat radical. În locul triumfalismului au apărut anxietatea, teama și dorința tot mai clară ca războiul să se încheie.
Una dintre explicații este faptul că atacurile ucrainene cu drone afectează tot mai des teritoriul rus. Weekendul trecut, Moscova și regiunea capitalei au fost lovite de unul dintre cele mai ample atacuri de la începutul războiului. Sute de drone au vizat infrastructura și obiective din jurul capitalei, provocând victime, pagube materiale și blocarea temporară a tuturor aeroporturilor din Moscova. Potrivit The Telegraph, tot mai mulți ruși îl consideră direct responsabil pe Vladimir Putin pentru faptul că războiul a ajuns în propriile lor orașe și a devenit o problemă personală.
În același timp, ofensiva rusă de pe front pare să fi încetinit considerabil, iar atacurile ucrainene pătrund din ce în ce mai adânc pe teritoriul Federației Ruse. Publicația britanică avertizează că dificultățile economice se acumulează rapid, în ciuda veniturilor ridicate din petrol și a unei ușoare relaxări a presiunii sancțiunilor occidentale. Nigel Gould-Davies, specialist în Rusia și Eurasia la International Institute for Strategic Studies (IISS), susține că Kremlinul se apropie de un moment critic.
„Kremlinul se află în fața unei alegeri decisive, iar acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în următorul an”, a declarat expertul. Potrivit acestuia, dacă Moscova dorește să continue războiul în actualul ritm, statul va trebui să mobilizeze resurse într-un mod mult mai agresiv și mai centralizat. Un nou raport al IISS avertizează că Rusia ar putea fi împinsă către o economie aproape „stalinistă”, în care prioritățile statului și ale armatei ar domina întreaga activitate economică.
O asemenea transformare ar presupune restrângerea libertăților economice și personale pe care rușii le-au păstrat după prăbușirea Uniunii Sovietice, inclusiv libertatea de a face afaceri sau de a pleca în străinătate. Un element considerat neobișnuit de observatori este faptul că avertismentele privind situația economică vin tot mai des chiar din interiorul aparatului de stat rus. Elvira Nabiullina a avertizat recent că deficitul de forță de muncă a devenit cel mai grav din istoria modernă a Rusiei.
Problema s-a accentuat după izbucnirea războiului, în condițiile în care sute de mii de oameni au părăsit țara, iar pierderile umane de pe front continuă să crească. Unele estimări indică un deficit de peste 2,5 milioane de angajați. Și alte voci apropiate Kremlinului încep să transmită mesaje alarmante. Liderul Partidului Comunist, Ghennadi Ziuganov, a avertizat că economia rusă riscă „un colaps inevitabil” și a făcut chiar referire la posibilitatea repetării unui scenariu similar Revoluției din 1917.
Potrivit analistului Chris Weafer, faptul că oficialii ruși vorbesc public despre efectele negative ale sancțiunilor și ale cheltuielilor militare arată că tensiunile din interiorul sistemului devin greu de ascuns. „În mod normal, asemenea declarații nu ar fi fost tolerate public la Kremlin”, spune acesta. The Telegraph notează că protestele de amploare rămân improbabile într-un sistem autoritar precum cel rus, însă sprijinul popular pentru așa-numita „operațiune militară specială” pare să scadă constant.
Atacurile cu drone nu mai vizează doar Moscova, ci și orașe aflate la mare distanță de frontieră, inclusiv Ekaterinburg. În paralel, autoritățile au intensificat restricțiile asupra internetului și asupra platformelor de comunicare precum Telegram. Potrivit publicației britanice, sentimentul dominant în Rusia este acum oboseala. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei durează deja mai mult decât participarea țării la Primul și Al Doilea Război Mondial. Pentru mulți ruși, acesta a devenit cel mai lung conflict major din istoria contemporană a țării”, scrie Adrian Blomfield.
Pe lângă stagnarea economică, Kremlinul se confruntă și cu dificultăți tot mai mari în recrutarea de soldați. Potrivit estimărilor citate de The Telegraph, Rusia pierde lunar aproximativ 35.000 de militari, în timp ce numărul voluntarilor recrutați este semnificativ mai mic. Deficitul de personal a devenit atât de grav încât autoritățile încearcă să atragă muncitori din India și Africa pentru a acoperi lipsa forței de muncă. În opinia analiștilor, Putin a reușit timp de trei ani să mențină un echilibru fragil: să continue războiul fără mobilizare generală și fără ca populația să simtă pe deplin costurile conflictului.
Acum însă, acel compromis începe să se destrame, iar Kremlinul riscă să fie obligat să aleagă între reducerea războiului și instaurarea unui control mult mai dur asupra societății ruse. Potrivit Bloomberg, o parte a elitei ruse consideră că actualul conflict a intrat într-un impas, iar perspectivele unei soluții clare devin din ce în ce mai neclare. Surse apropiate Kremlinului, citate sub protecția anonimatului, susțin că Vladimir Putin și-ar dori încheierea războiului până la sfârșitul acestui an, însă doar în condițiile pe care le consideră o victorie strategică pentru Rusia.
Printre acestea s-ar număra controlul deplin asupra Donbasului și un acord de securitate cu Europa care să recunoască anexările teritoriale revendicate de Moscova. Bloomberg notează că eficiența tot mai mare a atacurilor cu drone desfășurate de Ucraina, atât pe linia frontului, cât și în interiorul Rusiei, a generat critici crescânde la adresa liderului de la Kremlin. În paralel, dificultățile economice și restricțiile impuse asupra internetului contribuie la accentuarea oboselii sociale provocate de război.
Mai mulți diplomați europeni au declarat publicației americane că atmosfera din Rusia este „sumbră”, în condițiile în care ofensiva militară pare blocată, iar atacurile cu drone au adus conflictul tot mai aproape de Moscova. Nici Ucraina nu este ferită de dificultăți. Bloomberg remarcă faptul că populația este tot mai reticentă față de mobilizare, iar extinderea recrutării rămâne extrem de nepopulară. În același timp, atacurile rusești cu rachete balistice continuă să reprezinte o amenințare majoră. Bombardamentele din timpul iernii au provocat distrugeri semnificative infrastructurii energetice, iar Kievul a semnalat în repetate rânduri probleme legate de aprovizionarea cu muniție pentru sistemele americane Patriot, considerate cele mai eficiente împotriva rachetelor balistice rusești.
Nigel Gould-Davies, specialist în Rusia și Eurasia la International Institute for Strategic Studies, consideră că Moscova se confruntă cu dificultăți tot mai mari pe front. „Rusia întâmpină eșecuri pe câmpul de luptă.
Pentru a-și putea continua efortul militar, Kremlinul va fi aproape sigur nevoit să recurgă la o a doua mobilizare parțială în următoarele 12 luni”, a declarat acesta.