Avertismentul AEP despre haos
Alegerile anticipate, reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a subliniat, în cadrul unui interviu acordat Digi24.ro, că România nu dispune de un cadru legislativ adecvat pentru organizarea unor alegeri parlamentare anticipate. Această declarație vine pe fondul discuțiilor recente privind dizolvarea Parlamentului, care, deși este posibilă din punct de vedere constituțional, nu beneficiază de o reglementare clară în ceea ce privește desfășurarea efectivă a alegerilor. "Nu avem astăzi o reglementare care să fie aplicabilă unui proces electoral generat de o criză politică majoră. Ne pregătim de cutremur, dar de ce să nu ne pregătim și pentru alegeri?", a declarat Țuțuianu.
În ultimele săptămâni, parlamentari din diverse partide au discutat despre posibilitatea organizării de alegeri anticipate ca soluție pentru criza politică generată de destrămarea coaliției de guvernare. Totuși, Țuțuianu atrage atenția că nu există acte normative care să clarifice termenele pentru campania electorală sau modul de înscriere a candidaților. "Datoria noastră, la AEP, este să venim cu soluții, dar în prezent suntem nepregătiți", a mai adăugat acesta.
România a fost foarte aproape de organizarea unor alegeri anticipate în 2020, în timpul guvernului condus de Ludovic Orban. După demiterea acestuia prin moțiune de cenzură, s-a încercat declanșarea procedurii de dizolvare a Parlamentului, dar planul a fost abandonat din cauza pandemiei de COVID-19. "În 2020, o ordonanță de urgență adoptată de Guvern a fost ulterior declarată neconstituțională. Este clar că avem nevoie de un capitol distinct în Codul Electoral pentru alegeri anticipate", a explicat Adrian Țuțuianu.
Șeful AEP a subliniat că, dacă Parlamentul ar fi dizolvat în actualul context, instituțiile statului ar fi luate prin surprindere. "Dacă mâine s-ar întâmpla dizolvarea Parlamentului, AEP ar trebui să emită o reglementare în câteva zile, ceea ce ar fi aproape imposibil", a precizat acesta.
Constituția României, în articolele 89 și 63, stabilește cadrul pentru dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor, dar acestea necesită completări legislative. Articolul 89 indică faptul că Președintele României poate dizolva Parlamentul după consultarea liderilor grupurilor parlamentare, în cazul în care Guvernul nu primește votul de încredere în termen de 60 de zile. În plus, articolul 63 prevede că alegerile trebuie să aibă loc în maxim 3 luni de la dizolvarea Parlamentului.
În România postdecembristă, Parlamentul nu a fost niciodată dizolvat, ceea ce reflectă dificultățile procedurii constituționale. Mulți parlamentari au evitat discuțiile despre alegerile anticipate, temându-se că și-ar putea pierde mandatele înainte de termen.
Această dinamică face ca pregătirea pentru un eventual scrutin anticipat să fie și mai complexă și mai necesară în contextul actual.