Motivațiile economisirii
Românii cheltuie reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un studiu recent realizat de Wisemetry Research, la comanda Tavex România, arată că economisirea rămâne o practică prezentă în România, însă este departe de a fi generalizată. Potrivit cercetării efectuate în aprilie 2026, 40% dintre români declară că au bani puși deoparte sau investiții active, dar motivația principală pentru economisire este nevoia de siguranță financiară, nu dorința de a-și crește averea. "Pentru majoritatea românilor, economisirea este o reacție la incertitudinile economice și nu o strategie de acumulare", a declarat un expert în domeniul financiar.
Studiul evidențiază diferențele semnificative dintre mediul urban și cel rural, precum și influența nivelului de educație și venit asupra capacității de a economisi. De exemplu, majoritatea românilor care economisesc, 86%, afirmă că pun bani deoparte pentru situații de urgență sau pentru siguranța financiară, în timp ce doar 13% își propun să își crească averea. În medie, românii economisesc aproximativ 12% din venit, iar 60% dintre aceștia reușesc să pună deoparte cel mult 10%.
Diferențele de gen sunt, de asemenea, semnificative: bărbații economisesc, în general, sume mai mari decât femeile. De exemplu, aproape o treime dintre cei care economisesc ar putea acoperi cheltuielile pentru mai puțin de trei luni dacă și-ar pierde veniturile, în timp ce 31% ar putea rezista între 3 și 5 luni. Doar 19% au rezerve pentru mai mult de un an, conform studiului.
Comportamentul financiar al românilor este unul prudent, orientat spre lichiditate. Aproximativ 60% dintre cei care economisesc utilizează produse bancare precum conturi de economii sau depozite, iar 42% păstrează numerar în casă, în timp ce 39% folosesc conturi curente. În ceea ce privește investițiile, 29% dintre respondenți au pensii private facultative, 26% dețin investiții imobiliare, iar 17% au fonduri mutuale. Aurul și imobiliarele sunt văzute ca alternative importante pentru protejarea banilor în fața inflației.
Deși 43% dintre români afirmă că economisesc regulat, disciplina financiară este influențată puternic de stabilitatea veniturilor. Cei cu venituri mai mari și educație superioară tind să economisească constant, în timp ce alții o fac doar ocazional. În următorul an, 33% dintre respondenți se așteaptă să economisească mai puțin sau deloc, iar doar 14% cred că vor reuși să economisească mai mult, în contextul presiunilor inflaționiste și al costurilor ridicate ale vieții.
Pentru a economisi mai mult, 56% dintre respondenți ar lua în considerare reducerea cheltuielilor legate de ieșiri în oraș, vacanțe sau consum non-esențial. Rata de economisire a gospodăriilor din România este de -1%, ceea ce plasează țara printre puținele state europene în care populația cheltuie, în medie, mai mult decât economisește. În Uniunea Europeană, rata medie de economisire este de 15%.
Inflația rămâne un factor major de presiune: 74% dintre cei care economisesc se declară îngrijorați de pierderea valorii banilor. Deși 88% dintre respondenți spun că se simt informați când iau decizii financiare, 32% recunosc că au pierdut bani din decizii financiare greșite.
Experții subliniază că România urmează un tipar regional în care activele tangibile sunt preferate produselor financiare complexe, drept răspuns la incertitudinile economice. Astfel, studiul concluzionează că românii economisesc în principal pentru a-și asigura o siguranță financiară, nu pentru a-și acumula averea.
Într-un context economic marcat de inflație și incertitudine, economisirea continuă să fie percepută mai degrabă ca un mecanism de protecție decât ca o strategie de creștere financiară.