Efectele războiului din Iran
Qatarul riscă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Războiul din Orientul Mijlociu provoacă efecte economice severe în Qatar, una dintre cele mai bogate țări din lume raportat la populație. Blocarea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra infrastructurii energetice au afectat direct exporturile de gaz natural lichefiat, principala sursă de venit a statului din Golf, potrivit New York Times.
Timp de decenii, Qatarul și-a construit economia pe exploatarea și exportul gazelor naturale din North Field, cel mai mare zăcământ de gaze din lume. Veniturile obținute au transformat țara într-un centru financiar și energetic regional, finanțând dezvoltarea rapidă a orașului Doha, construirea infrastructurii moderne și proiecte majore precum Cupa Mondială de fotbal din 2022.
În prezent însă, activitatea economică este afectată de conflictul regional. Închiderea Strâmtorii Ormuz a blocat aproape complet transporturile maritime de gaz, iar QatarEnergy, compania energetică de stat, a anunțat că nu mai poate respecta o parte dintre contractele externe. Aproximativ 60% din veniturile statului provin din gaze și industriile conexe în Qatar.
Situația s-a agravat după atacurile cu rachete și drone asupra instalațiilor de la Ras Laffan, principalul centru industrial pentru producția de gaze naturale. Potrivit estimărilor, capacitatea de producție a Qatarului a fost redusă cu aproximativ 17%. Ahmed Helal, director în cadrul firmei de consultanță Asia Group, a explicat importanța exporturilor energetice pentru economia locală. „Sunt literalmente fundamentale”, a declarat acesta. „Nimic din ceea ce vedeți aici nu ar fi fost posibil fără bogăția energetică”, a adăugat el. „De aceea Qatarul intră rapid într-o situație fiscală foarte dificilă”, mai spune Ahmed Helal pentru sursa citată.
Fondul Monetar Internațional estimează că economia Qatarului se va contracta cu 8,6% în acest an, înaintea unei posibile reveniri în 2027. Analiștii spun că pierderile financiare generate de oprirea exporturilor se ridică deja la miliarde de dolari.
Pe lângă sectorul energetic, războiul afectează și planurile Qatarului de diversificare economică. În ultimii ani, autoritățile au investit masiv în turism, evenimente sportive și atragerea companiilor internaționale.
După izbucnirea războiului, numărul turiștilor străini a scăzut semnificativ, pe fondul avertismentelor de călătorie emise de mai multe state. Totodată, unele companii multinaționale și-au relocat temporar angajații din regiune. La Souq Waqif, piața tradițională din Doha, comercianții spun că numărul vizitatorilor străini este mult mai redus decât în anii anteriori. Și în orașul Lusail, construit ca simbol al modernizării Qatarului, activitatea comercială și turistică s-a diminuat vizibil.
Frédéric Schneider, cercetător asociat al Middle East Council on Global Affairs, consideră că imaginile cu infrastructura energetică atacată afectează imaginea de stabilitate pe care Qatarul a încercat să o construiască în ultimii ani. Potrivit acestuia, „războiul a afectat simultan atât fundația economică bazată pe hidrocarburi, cât și cea post-hidrocarburi a Qatarului”.
Autoritățile încearcă să limiteze impactul economic prin subvenții și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare. Qatar importă aproximativ 90% din alimentele consumate, iar blocajul maritim a obligat statul să folosească rute aeriene și transport terestru prin Arabia Saudită.
Ahmed Helal avertizează că o eventuală plecare masivă a investitorilor și a forței de muncă străine ar putea agrava situația economică. „Dacă începe un exod, atunci situația devine cu adevărat îngrijorătoare”, a spus acesta. „Dar se formează o gaură fiscală mare? Desigur.
Totul depinde de cât timp va rămâne închisă strâmtoarea”, conchide el.