Critici și reacții publice
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a subliniat că relația dintre Republica Moldova și România nu ar trebui influențată de punctajele acordate în timpul competiției Eurovision. Declarațiile au fost făcute pe 20 mai 2026, după o întâlnire cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, unde a subliniat importanța aprecierii culturale. "Cred că nu ar trebui să permitem ca nimic și nimeni să afecteze relația dintre cele două țări și cred cu adevărat că este important faptul că oamenii din Moldova au acordat cea mai mare apreciere cântăreților români", a afirmat Sandu.
Controversele au apărut după ce juriul din Republica Moldova a acordat doar trei puncte reprezentantei României, Alexandra Căpitănescu, pentru piesa „Choke Me”, comparativ cu Polonia, care a obținut punctajul maxim. Criticile au fost amplificate în mediul online, mai ales că Ucraina nu a primit niciun punct de la același juriu, iar alte țări au fost poziționate mai sus în clasament. Reacțiile negative au fost exprimate de fani și observatori, care au considerat că evaluările nu reflectă realitatea culturală și artistică a regiunii.
Juriul Republicii Moldova, compus din șapte membri din domeniul muzical și media, a clasat Polonia pe primul loc, urmată de Israel, Grecia și Bulgaria. România a primit doar trei puncte, în timp ce Franța și Italia au completat partea inferioară a clasamentului. Andrei Zapșa, director general adjunct al companiei „Teleradio-Moldova”, a fost printre cei care au participat la jurizare, alături de artiști și realizatori de radio.
Potrivit datelor oficiale, juriul a acordat 12 puncte Poloniei, 10 puncte Israelului și 8 puncte Greciei. Această decizie a stârnit nemulțumiri nu doar în rândul fanilor, ci și în rândul experților, care au subliniat că votul ar putea fi influențat de factori externi, inclusiv de politica regională. De exemplu, expertul în muzică populară, Mihai Ionescu, a declarat pentru Expertiza Muzicii că „voturile ar trebui să fie bazate pe calitate artistică, nu pe interese politice”.
Reacțiile din România nu s-au lăsat așteptate. Ministerul Culturii din România a exprimat dezamăgirea față de rezultatul votului, subliniind că „relațiile culturale dintre România și Republica Moldova trebuie să rămână solide, indiferent de competiții”. De asemenea, președintele Uniunii Autorilor și Creatorilor din România, Ion Popescu, a adăugat că „aceste dispute nu ar trebui să umbrească colaborarea artistică dintre cele două țări”.
Pe de altă parte, juriul moldovean a fost apărat de unii critici, care susțin că evaluările sunt subiective și reflectă gusturile individuale ale membrilor. Cătălina Solomac, o participantă la competiția națională Eurovision, a afirmat că „fiecare juriu are dreptul să-și exprime preferințele, iar asta face parte din competiție”.
În concluzie, controversa legată de Eurovision 2026 a evidențiat nu doar diferențele de opinie în rândul publicului și experților, ci și complexitatea relațiilor culturale dintre România și Republica Moldova. Următorii pași ar trebui să includă o discuție deschisă despre modul în care se desfășoară votul în competiții internaționale și cum se poate asigura o evaluare justă și echitabilă.
În plus, este esențial ca ambele țări să continue să colaboreze în domeniul cultural pentru a întări legăturile dintre ele.