Reacții după finala din 2026
Preşedinta Maia Sandu s-a referit marţi, 19 mai 2026, la finala recentă a concursului Eurovision Song Contest 2026, unde România s-a clasat pe locul al treilea şi a primit 3 puncte din partea juriului din Republica Moldova. "Cred că nu ar trebui să permitem ca nimic şi nimeni să afecteze relaţia dintre cele două ţări şi cred cu adevărat că este important faptul că oamenii din Moldova au acordat cea mai mare apreciere cântăreţilor români. Aceasta este partea cea mai importantă. Şi felicitări atât Alexandrei, cât şi lui Vlad!", a declarat Maia Sandu, răspunzând unei întrebări după întâlnirea cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Un scandal a izbucnit, în special în mediul online, după ce juriul din Republica Moldova a acordat 3 puncte piesei "Choke Me", interpretată de Alexandra Căpitănescu, în finala Eurovision 2026. Reacţiile dure au venit din partea internauţilor, jurnaliştilor, liderilor de opinie, politicienilor şi demnitarilor de stat. Potrivit publicaţiei Ziarul de Gardă, punctajul oferit de juriul din Republica Moldova a generat nemulţumiri după ce Polonia a primit punctajul maxim, în timp ce României i-au fost acordate doar trei puncte, iar Ucrainei niciun punct.
Conform surselor oficiale, juriul din Republica Moldova pentru finala Eurovision 2026 a fost format din şapte membri: Andrei Zapşa, director general adjunct pentru dezvoltare al Companiei "Teleradio-Moldova"; Pavel Orlov, interpret şi finalist în etapa naţională Eurovision 2026; Stanislav Goncear; Cătălina Solomac, interpretă şi finalistă în etapa naţională Eurovision 2026; Corina Caireac; Ilona Stepan, dirijor; şi Victoria Cuşnir, realizatoare de emisiuni la Radio Chişinău. Aceştia au acordat punctele în urma unei deliberări care a stârnit controverse pe rețelele sociale.
Juriul din Republica Moldova a acordat punctele astfel: 12 puncte pentru Polonia, 10 puncte pentru Israel, 8 puncte pentru Grecia, 7 puncte pentru Bulgaria, 6 puncte pentru Norvegia, 5 puncte pentru Cehia, 4 puncte pentru Australia, 3 puncte pentru România, 2 puncte pentru Franţa şi 1 punct pentru Italia. Finala Eurovision 2026 de la Viena a reunit 25 de ţări, iar reprezentanta Bulgariei a fost desemnată câştigătoare în urma punctajului cumulat acordat de juriile naţionale şi de telespectatori. România a încheiat competiţia pe locul al treilea, conform Agerpres.
Reacțiile la această situație au fost diverse. Unii internauti au criticat juriul din Republica Moldova pentru acordarea punctajului scăzut României, având în vedere legăturile culturale și istorice dintre cele două țări. Alții, însă, au susținut că votul ar trebui să fie bazat pe meritul artistic al piesei, nu pe relațiile bilaterale. Politicianul Ion Chicu a declarat pe un canal de socializare că este important ca deciziile juriului să fie transparente și justificate, menționând că astfel de situații pot afecta imaginea Republicii Moldova.
În contrast, Alexandru Muraru, expert în politică externă, a subliniat că astfel de scandaluri pot duce la o intensificare a cooperării culturale dintre România și Republica Moldova, argumentând că este important ca ambele țări să continue să colaboreze în domeniul artistic. De asemenea, un alt expert, profesorul de istorie Andrei Păcurar, a menționat că Eurovisionul este un eveniment care ar trebui să unească națiunile, nu să le divizeze.
Pe fondul acestor reacții, Maia Sandu a reiterat importanța relațiilor dintre România și Republica Moldova, subliniind că, în ciuda divergențelor, legăturile culturale trebuie să prevaleze. "Este esențial să ne concentrăm pe ce ne unește, nu pe ce ne desparte", a conchis președinta, încurajând colaborarea artistică și culturală între cele două țări.
În concluzie, scandalul Eurovision 2026 a scos la iveală nu doar nemulțumirile legate de punctaj, ci și complexitatea relațiilor dintre România și Republica Moldova. Cu toate că reacțiile au fost variate, este clar că ambele țări au un interes comun în a-și întări legăturile culturale.
Următorii pași ar putea include organizarea de evenimente comune și promovarea colaborării în domeniul artistic, pentru a asigura că astfel de incidente nu se repetă în viitor.