Contestații respinse controversate
Cazul unui contribuabil român, al cărui apel fiscal a fost respins de ANAF pe baza unor articole de lege inventate de inteligența artificială, ridică semne de întrebare cu privire la modul în care instituția folosește tehnologiile moderne în relația cu cetățenii. Conform unei declarații recente a expertului contabil Mihai Popescu, "Cum putem avea încredere în modul în care este stabilită grila de risc, dacă vedem că ANAF nu știe să folosească inteligența artificială corect?". Această problemă a fost raportată pe 15 mai 2026, iar cazul a fost mediatizat de mai multe organizații de presă, inclusiv Digi24 și HotNews.
Potrivit unui raport recent al Ministerului Finanțelor, ANAF a anunțat intenția de a implementa soluții de inteligență artificială pentru a eficientiza procesul de verificare a declarațiilor fiscale. Cu toate acestea, acest incident sugerează că aceste tehnologii nu sunt folosite în mod corespunzător, lăsând loc pentru confuzie și neîncredere în rândul contribuabililor. În plus, experții contabili subliniază că un control insuficient asupra sistemelor automate poate duce la erori semnificative, afectând astfel drepturile contribuabililor.
Un alt expert contabil, Ana Ionescu, a adăugat: "Procesul de digitalizare propus de ANAF nu trebuie să devină o povară suplimentară pentru contribuabili. Este esențial ca instituția să asigure transparența în modul de calculare a riscurilor fiscale". Aceasta sugerează că ANAF ar trebui să ofere contribuabililor informații clare și accesibile despre modul în care sunt generate declarațiile precompletate și cum sunt evaluate riscurile fiscale.
În acest context, este important de menționat că, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), 42% dintre contribuabili au raportat dificultăți în utilizarea platformelor digitale ale ANAF în 2025. Aceasta arată că implementarea tehnologiilor moderne nu a fost însoțită de o educație adecvată și de suport pentru utilizatori, ceea ce a dus la o creștere a nemulțumirilor.
Experții în domeniul fiscal și juridic avertizează că astfel de situații pot avea consecințe grave nu doar pentru contribuabili, ci și pentru reputația ANAF. De exemplu, conform unui studiu realizat de Eurostat în 2025, încrederea în instituțiile fiscale din România a scăzut cu 15% față de anul anterior. Aceasta este o tendință alarmantă, având în vedere că un sistem fiscal sănătos depinde de colaborarea și încrederea dintre autorități și cetățeni.
Criticile nu se opresc aici; unele organizații profesionale, precum Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), au cerut ANAF să reevalueze modul în care utilizează inteligența artificială. "Dacă ANAF continuă să se bazeze pe sisteme care generează informații eronate, atunci ne îndreptăm spre o criză de încredere în întregul sistem fiscal", a declarat președintele CECCAR, Radu Gheorghe.
Comparativ cu alte țări europene, România se află într-o situație delicată. În timp ce multe țări europene au integrat cu succes tehnologiile digitale în sistemele fiscale, România pare să întâmpine obstacole semnificative. De exemplu, în Finlanda, 80% dintre contribuabili își depun declarațiile fiscale online fără probleme, conform unui raport Eurostat din 2025. Acest contrast ridică întrebări cu privire la eficiența procesului de digitalizare din România și la capacitatea ANAF de a gestiona schimbările necesare.
În concluzie, incidentul recent subliniază nevoia urgentă de a revizui modul în care ANAF implementează tehnologiile moderne. Este esențial ca instituția să asigure un cadru de lucru clar și eficient pentru contribuabili, pentru a restabili încrederea în sistemul fiscal.
Următorii pași ar putea include organizarea de sesiuni de informare pentru contribuabili și revizuirea procedurilor interne de utilizare a inteligenței artificiale, pentru a evita astfel de situații pe viitor.