Brânză din lapte de vacă
Într-un experiment recent realizat de o echipă de jurnaliști, brânza de oaie vândută în piețe și supermarketuri din București a fost testată în laborator pentru a verifica autenticitatea compoziției sale. Rezultatele au fost alarmante: 85% din ADN-ul găsit în brânza de oaie provenea de fapt din lapte de vacă. Această descoperire a fost făcută publică de Alexandru Cîrîc, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), care a declarat: "În cașul de oaie avem 85% ADN de bovină. Este un caș de vacă botezat". Aceste rezultate subliniază o problemă serioasă de fraudă alimentară care afectează consumatorii din România.
Pentru a întări aceste afirmații, cercetătorii au achiziționat șase tipuri de brânză de oaie din supermarketuri și nouă din piețele bucureștene, aducându-le ulterior la analize într-un laborator din Germania. Conform rezultatelor, doar unul din cele șase probe din supermarket a fost autentic, în timp ce trei din nouă probe din piețe au fost confirmate ca fiind falsificate. În Piața Delfinului, de exemplu, telemeaua de oaie maturată conținea 25% ADN de vacă, iar în Piața Progresului, o probă aleasă aleatoriu avea 60% ADN de vacă.
Aceste rezultate sugerează nu doar o contaminare accidentală, ci o adăugare premeditată de lapte de vacă în brânza de oaie. "Dacă am avea un conținut de ADN de bovine în telemea de oaie undeva la 2,3 până la 5%, am putea considera că e o contaminare din fluxul tehnologic. Dar în momentul în care avem 80, 85%, înseamnă că este o adăugare intenționată de lapte de vacă peste laptele de oaie", a explicat Cîrîc. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la transparența și integritatea pieței de produse lactate din România.
Comercianții care vând aceste produse, inclusiv cei din piețele locale, par să ignore gravitatea situației. Un comerciant din Piața Brăila a declarat reporterului că vinde brânză de oaie, chiar dacă eticheta arată clar că produsul conține 64% lapte de vacă. "Noi scriem exact ce ne dă pe factură, intrarea. Factura e titlu mare", a explicat acesta, minimalizând astfel responsabilitatea sa.
Pe de altă parte, directorul unei fabrici de brânză din Alba a recunoscut că laptele este colectat de la ciobani locali, dar fără a avea certificate care să garanteze autenticitatea acestuia. "Sunt producători particulari, nu sunt ferme", a precizat acesta, lăsând loc pentru suspiciuni cu privire la calitatea produsului.
Dorin Cojocaru, președintele Asociației Laptelui, a subliniat că este responsabilitatea producătorilor să verifice sursele de lapte și a avertizat asupra riscurilor de a vinde produse falsificate. "Dacă nu ești sută la sută sigur că ai avut lapte sută la sută oaie, scrii telemea mixtă oaie-vacă sau vacă-oaie, pentru că amenda e foarte mare", a adăugat el.
Autoritățile au reacționat la aceste descoperiri, ANPC anunțând că se va autosesiza și va verifica produsele de pe piață. "Este vorba despre o publicitate neadevărată. Este un demers laudabil al dumneavoastră și mulțumim că completați activitatea autorităților publice", a declarat Békési Csaba Lajos, președintele ANPC.
Însă, problema rămâne că, în prezent, România nu dispune de suficiente laboratoare autorizate pentru a efectua aceste teste. Békési a subliniat că lipsa fondurilor a împiedicat obținerea acreditărilor necesare. "Din păcate, astăzi în România nu avem laboratoare autorizate care să poată să gestioneze astfel de testări cu acreditare valabilă", a explicat acesta.
De la 2015 până în 2024, ANSVA a analizat 3.800 de probe de lapte și produse din lapte, din care au fost depistate 51 de probe neconforme. Faptul că aceste fraude alimentare continuă să aibă loc în piețele din România este un semnal de alarmă pentru autorități, care trebuie să intensifice controalele și să asigure un mediu de protecție pentru consumatori.
În concluzie, problema falsificării brânzei de oaie din România evidențiază o lacună serioasă în sistemul de reglementare și control al produselor alimentare. Consumatorii care plătesc un preț mai mare pentru brânza de oaie, așteptându-se la un produs de calitate, sunt păcăliți de o practică frauduloasă care nu doar că le afectează bugetul, ci și încrederea în piață.
Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid și eficient pentru a restabili încrederea consumatorilor și pentru a proteja sănătatea publică.