Decizii controversate în Justiție
O întâlnire secretă a avut loc pe 12 mai 2026, între președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Liviu Odagiu, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și procurorul general al României, Cristina Chiriac. Această întâlnire, care nu a fost anunțată public, a avut ca scop stabilirea modului în care sistemul judiciar ar trebui să respecte Legea 141/2025, care reglementează diurnele judecătorilor și procurorilor detașați. Potrivit unei minute adoptate la finalul întâlnirii, s-a decis că magistrații nu se vor adapta la prevederea din lege, care limitează diurna la 23 de lei pe zi, ci vor continua să primească diurna de 2% din salariul brut, stabilită prin Ordonanța de Urgență 27/2006.
Decizia a stârnit controverse, deoarece pune în conflict două acte normative: OUG 27/2006, care permite diurna de 2%, și Legea 141/2025, care stabilește un plafon fix pentru toți bugetarii. „Avându-se în vedere caracterul de normă specială a OUG 27, aceasta are prioritate față de Legea 141”, se arată în documentul publicat de G4Media. Această interpretare a fost contestată de anumiți magistrați, care consideră că Legea 141, având aplicabilitate strict pentru 2026, ar trebui să fie considerată norma specială.
Critici din interiorul sistemului judiciar au subliniat că abordarea celor trei oficiali este una forțată și că este necesară o revizuire a acestor decizii. Un magistrat anonim a declarat că „această decizie nu face decât să perpetueze privilegii nejustificate în condițiile în care restul bugetarilor sunt constrânși de plafonul impus”. În plus, aceștia au subliniat că ar trebui să existe o egalitate de tratament între toți angajații plătiți din fonduri publice și că discriminarea între diferite categorii de personal bugetar este inacceptabilă.
La două zile după întâlnirea de taină, pe 14 mai 2026, Liviu Odagiu a emis o decizie oficială care confirmă continuarea diurnelor de 2% pentru judecători și procurori. Această decizie a fost luată fără a permite întreprinderea unor argumente contrare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la transparența și corectitudinea procesului decizional din Justiție.
Un alt aspect criticat de magistrați este faptul că decizia CSM este finală și nu poate fi contestată. Aceștia afirmă că există posibilitatea de a ataca decizia în instanțe, inclusiv la Curtea Constituțională a României, iar astfel de litigii ar putea ajunge până la CJUE. „Este imperativ ca aceste abuzuri să fie contestate pentru a asigura o justiție corectă și echitabilă”, a declarat unul dintre magistrați.
În concluzie, controversa legată de diurnele magistraților subliniază nevoia de reformă și transparentizare a sistemului judiciar din România. Deciziile luate în cadrul întâlnirilor secrete pun în evidență riscurile de corupție și abuz de putere care pot apărea în absența unei supravegheri adecvate.
Următorii pași ar putea include apeluri legale împotriva deciziilor CSM și presiuni pentru reforme legislative care să asigure un tratament echitabil pentru toți bugetarii.