Parchetul European investighează o fraudă de 3,5 milioane euro

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Parchetul European investighează o fraudă de 3,5 milioane euro, implicând 237 de proiecte agricole din România. Ancheta a dus la arestarea unui consultant autorizat și a altor trei suspecți, iar 22 de persoane sunt investigate pentru implicarea în depunerea cererilor de finanțare frauduloase. Este o situație care ridică semne de întrebare asupra gestionării fondurilor europene în țară.

EN

Brief

The European Public Prosecutor's Office is investigating a fraud of 3.5 million euros involving 237 agricultural projects in Romania. The investigation has led to the arrest of an authorized consultant and three other suspects, with 22 individuals under investigation for their involvement in fraudulent funding applications. This situation raises questions about the management of EU funds in the country.

Parchetul European investighează o fraudă de 3,5 milioane euro
Sursa foto: psnews.ro

Proiecte agricole implicate

Parchetul European (EPPO), biroul din București, conduce o anchetă privind presupuse fraude în domeniul achizițiilor publice și al subvențiilor, care implică finanțare UE nerambursabilă pentru sprijinirea fermelor mici și a tinerilor fermieri. Conform unui comunicat al EPPO, în acest caz au fost efectuate săptămâna trecută percheziții în județul Dâmbovița, iar un suspect a fost arestat.

Ancheta vizează sute de proiecte depuse pentru finanțare din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), destinate sprijinirii instalării tinerilor fermieri și dezvoltării fermelor mici. Conform anchetei, un consultant autorizat ar fi folosit și depus documente false și inexacte în cadrul a 237 de proiecte prezentate autorității contractante, respectiv Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Proiectele au fost depuse în numele a 237 de persoane juridice, inclusiv întreprinderi individuale, afaceri familiale, persoane fizice autorizate și companii.

Documentele presupus false au fost utilizate pentru a demonstra respectarea condițiilor de finanțare și pentru a obține în mod fraudulos sprijin financiar UE nerambursabil. Valoarea totală a finanțării solicitate s-a ridicat la aproximativ 5,7 milioane euro (27,7 milioane lei), în timp ce prejudiciul estimat la adresa bugetului UE este de aproximativ 3,5 milioane euro (16,8 milioane lei).

Principalul suspect, consultantul, a fost reținut pe 13 mai și arestat a doua zi de Tribunalul București, la cererea EPPO. Alte trei persoane au fost puse sub acuzare și plasate sub control judiciar. În plus, 22 de persoane sunt anchetate pentru că ar fi fost de acord, în schimbul unor comisioane cuprinse între 10% și 15% din valoarea totală a proiectului, să permită depunerea de cereri de finanțare frauduloase pe numele lor. Dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă pedepse cu închisoarea de până la 10 ani, potrivit Agerpres.

Această investigație subliniază importanța integrității în gestionarea fondurilor europene, mai ales în contextul sprijinului acordat fermierilor din România, care reprezintă un sector vital pentru economia națională. Experții în domeniul agriculturii subliniază că astfel de fraude nu doar că subminează încrederea în instituțiile europene, dar afectează și fermierii care respectă regulile și depun eforturi pentru a se dezvolta.

Conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în 2025, România a beneficiat de aproximativ 1,2 miliarde euro din FEADR, ceea ce a permis finanțarea a mii de proiecte destinate modernizării fermelor și creșterii competitivității agriculturii românești. Totuși, cazuri precum acesta ar putea duce la o revizuire a criteriilor de eligibilitate și a procesului de evaluare a proiectelor.

În acest context, Uniunea Europeană a adoptat măsuri stricte pentru a preveni frauda, cum ar fi Regulamentul (UE) 2021/2116, care impune statele membre să îmbunătățească sistemele de control intern și să colaboreze mai eficient în detectarea și investigarea fraudelor. Autoritățile române sunt așteptate să răspundă rapid și eficient la aceste provocări, pentru a proteja fondurile europene și a susține dezvoltarea durabilă a agriculturii.

Critici au fost aduse și din partea organizațiilor non-guvernamentale, care consideră că este necesară o transparență mai mare în alocarea fondurilor și o mai bună informare a beneficiarilor despre obligațiile legale. Aceste organizații susțin că educația financiară și consilierea profesională sunt esențiale pentru prevenirea unor astfel de situații.

În concluzie, ancheta EPPO reprezintă un pas important în combaterea corupției și fraudelor în utilizarea fondurilor europene în România. Este esențial ca autoritățile să continue să colaboreze cu instituțiile europene pentru a asigura o gestionare corectă și eficientă a resurselor financiare.

Următorii pași includ evaluarea impactului acestei fraude asupra programelor de sprijin pentru agricultori și implementarea de măsuri de prevenire a unor situații similare în viitor.