Interviu despre provocări și realizări
Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European, a acordat un interviu exclusiv G4Media.ro, în care a discutat despre provocările cu care s-a confruntat în cei șapte ani de activitate la conducerea acestei instituții. Interviul a avut loc la Luxembourg pe 18 mai 2026 și a fost realizat de jurnalistul Dan Tăpălagă. Kovesi a declarat că "a fost o perioadă de eforturi intense, dar și de realizări notabile în lupta împotriva corupției la nivel european".
În cei șapte ani de activitate, Parchetul European a gestionat mii de cazuri de fraudă și corupție, cu un buget care, conform estimărilor, a crescut cu 25% în ultima perioadă, dar care încă nu corespunde nevoilor reale. Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene, în 2025, 40% dintre cazurile investigate au implicat fraude cu fonduri europene, evidențiind impactul corupției asupra integrității bugetului Uniunii Europene.
Kovesi a menționat că a cerut suplimentarea numărului de procurori europeni, dar nu a primit un răspuns favorabil. "Am cerut un număr suplimentar de 10 procurori", a afirmat ea, subliniind că "resursele sunt esențiale pentru a asigura o justiție eficientă și independentă". Conform Eurostat, în 2025, România a fost printre țările cu cele mai multe cazuri de corupție raportate, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra Parchetului European.
Kovesi a subliniat că presiunile politice au fost constante, în special din partea unor oficiali care nu își doresc ca adevărul să iasă la iveală. "Toată lumea vrea o justiție independentă, până ajungi la cineva din anturajul lor", a declarat Kovesi, evidențiind astfel contradicțiile din rândul liderilor politici. Critica sa se îndreaptă, de asemenea, spre fostul comisar european, care, potrivit declarațiilor ei, a cerut să nu mai publice date statistice care ar putea să dezvăluie probleme de corupție.
Experți în domeniul justiției, precum dr. Daniel Pricopie, de la Universitatea din București, consideră că "proiectul Parchetului European este esențial pentru consolidarea statului de drept în Uniunea Europeană, dar este nevoie de mai multă susținere din partea statelor membre". De asemenea, Kovesi a subliniat că mitul conform căruia corupția este mai mare în estul Europei este unul fals, argumentând că datele statistice arată că problemele de corupție sunt răspândite în întreaga Uniune Europeană.
Reacțiile din partea politicienilor români au fost diverse, unii susținând că Kovesi ar trebui să aibă mai multă libertate de acțiune, în timp ce alții o critică pentru ambițiile sale. "Kovesi este percepută ca o persoană prea ambițioasă", a afirmat un politician din opoziție, care a preferat să rămână anonim. Aceasta polarizare a opiniilor reflectă și tensiunile existente în societatea românească, unde discuțiile despre justiție și corupție sunt adesea însoțite de pasiuni intense.
În concluzie, Kovesi rămâne un simbol al luptei împotriva corupției în Europa, dar provocările cu care se confruntă Parchetul European indică o nevoie urgentă de reforme și de resurse suplimentare. "Fără muncă, nu ține nimic", a subliniat Kovesi, reafirmându-și angajamentul față de misiunea sa de a asigura o justiție eficientă. Următoarele luni vor fi decisive pentru viitorul Parchetului European, iar Kovesi continuă să facă apel la susținerea statelor membre pentru a îmbunătăți capacitatea de investigare a instituției.
Kovesi a concluzionat că "nu există nu pot, există nu vreau și nu știu", subliniind determinarea sa de a continua lupta împotriva corupției, indiferent de obstacolele întâmpinate.