Radu Miruță explică refuzul ofertei Damen Galați

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat motivele pentru care România a ales să aloce 920 de milioane de euro pentru nave militare prin programul SAFE, în ciuda unei oferte mai ieftine de la Damen Galați. Conform acestuia, produsele oferite sunt diferite, iar 60% din producție va fi realizată în România.

EN

Brief

Defense Minister Radu Miruță explained why Romania chose to allocate €920 million for military ships through the SAFE program, despite a cheaper offer from Damen Galați. He stated that the products offered were different and that 60% of the production will take place in Romania.

Radu Miruță explică refuzul ofertei Damen Galați
Sursa foto: libertatea.ro

Motivele guvernului român

Radu Miruță, ministrul Apărării, a explicat joi, 15 mai 2026, într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN, motivele pentru care Guvernul alocă 920 de milioane de euro prin programul SAFE pentru patru nave militare, în ciuda unei oferte mai ieftine de la Damen Galați, în valoare de 457 de milioane de euro. "Răspunsul este și mai simplu decât vă imaginați. Ce ați prezentat este alt produs decât ce am contractat noi prin SAFE. Nu e același lucru", a declarat Radu Miruță, joi seara.

În septembrie 2025, Damen Galați a propus construirea a patru nave militare pentru 457 de milioane de euro, după doi ani de negocieri cu Forțele Navale Române. Cu toate acestea, oferta nu ar fi primit niciun răspuns, iar Guvernul a optat pentru alocarea unui buget de 920 de milioane de euro pentru navele construite în cadrul programului SAFE, relatează sursa citată mai sus.

Ministrul Apărării a subliniat că cele două oferte nu pot fi comparate direct, deoarece "produsele sunt diferite". "Ce spune domnul de la Damen (n.r. – director de vânzări) este raportat la un produs diferit decât cel pe care l-am solicitat noi. Oferta lor nu conține, spre exemplu, sistemul de conducere a focului, aparatură de detecție CBRN, sonar de chilă, sistemul de comandă și control al navei sau sistemul de rachetă antiaeriană", a explicat Radu Miruță, joi seara.

Ministrul a confirmat că navele militare vor fi fabricate la Șantierul Naval Mangalia, sub coordonarea companiei Rheinmetall. "Producția se va face în România, cu fabrici din România, salvând cel puțin 4-5 dintre fabricile duse la moarte de ROMARM. Ori o vor îndeplini, ori nu se va semna contractul", a precizat Miruță.

El a respins și afirmațiile potrivit cărora doar 10% din producție ar urma să fie realizată în România. "Aceasta este o afirmație factual neadevărată. Firmele din România, însemnând toate companiile înregistrate cu cod fiscal românesc și care produc aici, vor contribui cu un procent de 60%, nu de 10%", a adăugat ministrul.

Programul „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) dispune de un buget de 16,7 miliarde de euro destinat investițiilor strategice în domenii precum înzestrarea armatei și securitatea infrastructurii critice. În calitate de coordonator național al Comisiei SAFE, Mihai Jurca a fost solicitat alături de Radu Miruță să se întâlnească cu reprezentanții Damen Galați, însă o astfel de întâlnire nu a avut loc.

Ministrul Apărării a explicat că „Programul SAFE nu este pus în balanță cu oferta Damen, sunt lucruri diferite”. Această abordare a guvernului a stârnit controverse, având în vedere că oferta Damen Galați era semnificativ mai ieftină. Criticii au subliniat că decizia de a plăti o sumă atât de mare ar putea fi privită ca o risipă de fonduri publice.

De asemenea, unii experți în domeniul apărării au subliniat că transparența procesului de achiziție este esențială pentru a evita suspiciunile de corupție. Conform datelor din 2025, România se confruntă cu o nevoie acută de modernizare a flotei navale, iar deciziile luate în acest sens sunt cruciale pentru securitatea națională.

În concluzie, decizia Guvernului de a aloca 920 de milioane de euro pentru navele militare prin programul SAFE subliniază angajamentul față de securitatea națională, dar ridică întrebări cu privire la eficiența utilizării fondurilor publice.

Următorii pași vor include monitorizarea procesului de producție și evaluarea impactului acestor achiziții asupra capacităților de apărare ale României.