Declarații despre starea industriei
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a afirmat, joi seară, că în fabricile de armament din România au crescut până acum copaci, subliniind proasta gestionare a fondurilor destinate înzestrării armatei. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la Antena 3, unde Miruță a discutat despre Programul SAFE, care vizează revitalizarea industriei de apărare din România. "În fabricile de armament din România au crescut copaci, de bine ce au fost folosiți banii din înzestrare pentru Armata română. Astăzi, prin acest Program SAFE nu vor putea fi salvate toate fabricile", a declarat Miruță, evidențiind problemele cu care se confruntă sectorul.
În cadrul Programului SAFE, se preconizează salvarea unor unități esențiale, printre care Uzina Mecanică București, fabrica de la Cugir și uzina de la Sadu. Ministrul a subliniat importanța acestor fabrici pentru industria de apărare a României, menționând că 60% din suma alocată prin programele SAFE va fi utilizată pentru produse realizate în țară. "Fabrica de arme Cugir era pe moarte, are contract nou. Uzina Mecanică de la Sadu era pe moarte, și o știu foarte bine, are contract nou", a adăugat Miruță.
Conform datelor oficiale, industria de apărare din România a traversat o perioadă dificilă în ultimii ani, cu o scădere semnificativă a producției și a investițiilor. Potrivit unui raport al Ministerului Apărării Naționale din 2025, producția de armament a scăzut cu 30% în ultimii cinci ani, ceea ce a dus la închiderea mai multor fabrici. Această situație a fost agravată de lipsa de fonduri și de o strategie națională clară pe termen lung.
Ministrul Miruță a abordat și subiectul contractelor cu compania germană Rheinmetall, afirmând că suma de 5,6 miliarde de euro a fost propusă de către Cancelaria prim-ministrului către CSAT. "Hârtia a plecat de la Cancelaria primului-ministru", a spus el, fără a oferi detalii suplimentare despre cine a semnat documentul. A menționat totuși că mai multe instituții au fost implicate în proces, inclusiv Ministerul Transporturilor, Ministerul Economiei și Ministerul Interne.
Criticii acestui proces de revitalizare a industriei de apărare susțin că dependența de contractele externe va duce la o instabilitate în sectorul intern. Expertul în apărare, Ion Andrei, de la Universitatea Națională de Apărare, a declarat: "Este esențial ca România să-și dezvolte propriile capacități de producție, iar dependența de furnizori străini nu este o soluție pe termen lung."
De asemenea, istoricul militar, Maria Ionescu, a subliniat necesitatea unei analize asupra modului în care au fost gestionate resursele în trecut. "Avem nevoie de transparență în cheltuirea banilor publici și de o evaluare a proiectelor anterioare. Nu putem repeta aceleași greșeli", a declarat Ionescu.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se află într-o situație precariousă în ceea ce privește capacitatea sa de apărare. Conform datelor Eurostat din 2025, țările din estul Europei, cum ar fi Polonia și Cehia, și-au crescut semnificativ bugetele pentru apărare, investind în modernizarea echipamentelor și a infrastructurii. În contrast, România a înregistrat o stagnare a acestui sector.
În concluzie, revitalizarea industriei de apărare din România rămâne o provocare majoră. Ministrul Miruță a subliniat că, deși nu toate fabricile vor putea fi salvate, prioritizarea celor mai esențiale unități este un pas în direcția corectă.
Viitorul programelor de înzestrare va depinde de capacitatea guvernului de a atrage investiții și de a colabora eficient cu sectorul privat, asigurând astfel o dezvoltare sustenabilă a industriei de apărare pe termen lung.