Blocaje majore în implementare
O informare oficială a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), prezentată în ședința de Guvern de joi, 14 mai 2026, arată că România se află într-un blocaj major privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În acest moment, 38 de ținte și jaloane sunt neîndeplinite. Din acest motiv, țara riscă penalizări financiare uriașe, care depășesc valoarea totală a banilor pe care România îi mai are de încasat din întregul program.
Până în prezent, România a reușit să absoarbă doar jumătate din fondurile alocate prin acest mecanism european. "România a depus patru cereri de plată și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total", se precizează în documentul guvernamental. Suma include prefinanțările, inclusiv cele pentru REPowerEU, și primele trei cereri de plată. Din restul de 45 de jaloane rămase, doar 7 sunt considerate îndeplinite de ministere, restul de 38 fiind blocate în diverse stadii, relatează Antena 3 CNN.
Din cele 38 de obiective restante, 14 sunt catalogate drept reforme cu impact semnificativ, iar 11 dintre ele au nevoie de legi noi. Nouă acte normative majore sunt blocate deoarece au nevoie de votul Parlamentului și de un acord politic explicit. Printre cele mai importante reforme amânate sau aflate în renegociere directă cu oficialii de la Bruxelles se numără: desemnarea zonelor de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă, legea consolidată privind integritatea, reforma ANAF, care propune un sistem de stimulare de tip „bonus/malus” pentru funcționari, legile salarizării unitare și apelor, măsurile de decarbonizare și modificările la Codul administrativ. O parte din aceste proiecte așteaptă încă opinia Comisiei Europene sau fac obiectul unor renegocieri dure cu Executivul european.
Două dintre actele normative urgente pot fi adoptate rapid prin Hotărâre de Guvern sau Ordin, fără să treacă prin Parlament. Acestea vizează strategia națională privind biodiversitatea și implementarea vămii electronice. "Cele două măsuri care pot fi adoptate de actualul guvern interimar prin hotărâri de guvern ar contribui la evitarea unei penalizări cumulate de 0,33 miliarde de euro", se arată în informarea MIPE. Documentul menționează că executivul interimar are dreptul legal să aprobe aceste acte, deoarece ele nu introduc politici publice noi.
Pentru a debloca situația, ministerul a stabilit un calendar extrem de strâns de transmitere a proiectelor de lege către Parlament, eșalonat pe parcursul lunii mai 2026: până la 15 mai 2026: depunerea proiectelor care au deja opinie favorabilă de la Comisia Europeană; până la 22 mai 2026: transmiterea proiectelor pentru care se așteaptă avizul de la Bruxelles; până la 31 mai 2026: trimiterea legilor aflate în prezent sub negociere cu oficialii europeni.
Pe lângă marile reforme legislative, alte 24 de ținte depind exclusiv de ministere. Acestea nu cer legi noi, ci finalizarea unor investiții, achiziții de echipamente sau proceduri administrative, însă au asociate penalizări de 7,3 miliarde de euro. Restul de 7,5 miliarde de euro din risc reprezintă impactul neîndeplinirii celor 14 reforme legislative majore. Raportul oficial MIPE avertizează dur cu privire la lipsa de acțiune a autorităților: "Ritmul de implementare este greoi, progresul fiind foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent, ceea ce generează riscuri semnificative privind respectarea termenelor asumate prin PNRR."
În final, documentul cere imperativ o implicare mai mare din partea coordonatorilor de proiecte, deoarece orice întârziere se va traduce direct în tăieri masive de fonduri pentru România.