Guvernul introduce măsuri stricte
Guvernul României a decis să implementeze evaluări lunare pentru personalul implicat în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform unui proiect de hotărâre analizat în primă lectură pe 14 mai 2026. Această măsură vine ca răspuns la avertismentul premierului Ilie Bolojan, care a subliniat că țara se confruntă cu "cheltuieli salariale disproporționat de mari". "Sistemul de stimulare se va baza strict pe performanță", a declarat Bolojan, evidențiind necesitatea corelării salariilor cu productivitatea.
Conform noului proiect, majorările salariale de până la 40% acordate angajaților din instituțiile publice implicate în PNRR nu vor mai fi automate, ci vor putea fi ajustate lunar în funcție de performanța individuală. Guvernul dorește astfel să instituie un control mai strict asupra activității angajaților care gestionează fondurile europene. "Această revizuire se va realiza prin act administrativ al ordonatorului de credite, pe baza unei note care reflectă stadiul îndeplinirii obiectivelor și indicatorilor stabiliți lunar", se menționează în comunicat.
Este important de subliniat că măsura are scopul de a accelera implementarea reformelor și proiectelor asumate de România prin PNRR, în condițiile în care țara riscă să piardă sume semnificative din fondurile europene. Potrivit unor surse oficiale, lipsa unui control eficient asupra performanței personalului ar putea duce la utilizarea ineficientă a creditelor bugetare, ceea ce ar atrage riscuri de corecții financiare din partea Comisiei Europene.
Bolojan a declarat că România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, în timp ce cheltuielile salariale sunt foarte mari, raportate la veniturile statului. "Din fiecare leu care se colectează în România, 39% acoperă salariile din sectorul bugetar", a afirmat premierul, evidențiind că statul nu își mai poate permite majorări salariale fără restructurări.
Pe de altă parte, specialiștii din domeniu subliniază că astfel de măsuri pot avea efecte mixte asupra moralului angajaților. Expertul în resurse umane, Dr. Andreea Ionescu de la Universitatea din București, consideră că "evaluările lunare pot motiva angajații să își îmbunătățească performanța, dar pot genera și stres și anxietate, dacă nu sunt implementate cu transparență". De asemenea, critica a fost adusă și de sindicate, care susțin că aceste măsuri ar putea duce la instabilitate în sistemul public.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România adoptă o abordare mai strictă în ceea ce privește gestionarea fondurilor europene. De exemplu, în Suedia, evaluările sunt realizate anual, dar se bazează pe indicatori de performanță bine definiți, care sunt comunicați clar angajaților. În contrast, sistemul românesc va permite modificări mai frecvente ale salariilor, ceea ce poate crea confuzie.
Pe lângă toate acestea, Guvernul face apel la o colaborare mai strânsă între instituțiile statului pentru a asigura atingerea obiectivelor PNRR. Aceasta ar putea include sesiuni de formare pentru angajați, astfel încât să fie mai bine pregătiți să îndeplinească cerințele proiectelor europene.
În concluzie, implementarea evaluărilor lunare pentru personalul implicat în PNRR va aduce atât provocări, cât și oportunități. Mecanismul propus va necesita o gestionare atentă, pentru a evita riscurile de demotivare a angajaților și pentru a asigura o utilizare eficientă a fondurilor europene.
Pasii următori pentru Guvern vor include consultări cu actorii din domeniu, pentru a rafina detaliile acestei măsuri și a asigura o implementare de succes.