Proiect de 18 milioane lei
Spitalul Clinic Colentina va beneficia de un sistem de backup pentru agentul termic, iar investiţia este estimată la 18 milioane de lei, TVA inclus, conform proiectului aprobat miercuri, 13 mai 2026, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Potrivit Agerpres, această iniţiativă urmăreşte îmbunătăţirea sistemului de încălzire al spitalului, care va avea o sursă principală de energie termică, conectată la reţeaua de termoficare a oraşului, precum şi o sursă alternativă, bazată pe centrale termice pe gaze naturale.
Proiectul prevede instalarea a trei cazane pe gaz, fiecare cu o putere de 1.500 kW, pentru încălzire, precum şi două schimbătoare de 1.000 kW pentru producerea apei calde menajere. Toate echipamentele vor fi amplasate într-o clădire construită lângă PT Balş. Conform documentaţiei, agentul termic va fi distribuit printr-o reţea de distribuţie către modulele termice instalate în fiecare pavilion, permițând separarea hidraulică a distribuţiei de instalaţiile interioare de încălzire.
Directorul general al Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Iustinian Roşca, a declarat că acest sistem de backup este esenţial pentru a elimina dependenţa de sistemul centralizat de termoficare. „La fel ca în cazul oricărui sistem de backup, în cazul unei opriri a sistemului centralizat de energie, alimentarea se mută automat spre sistemul propriu. Acest sistem de backup îl avem la majoritatea spitalelor”, a declarat Roşca în cadrul şedinţei Comisiei de Sănătate a CGMB.
Această iniţiativă vine în contextul în care spitalele din România se confruntă frecvent cu probleme legate de furnizarea agentului termic, mai ales în sezonul rece. Conform unui raport al Ministerului Sănătăţii din 2025, 40% dintre spitalele din Bucureşti au raportat întreruperi în furnizarea căldurii în ultimele luni de iarnă, ceea ce a generat critici severe din partea pacienţilor şi a familiilor acestora.
Comparativ cu alte spitale din Europa, Spitalul Colentina se aliniază la standardele internaţionale prin implementarea acestor soluţii alternative. În multe ţări europene, spitalele dispun de sisteme de backup care asigură continuitatea serviciilor esenţiale, cum ar fi încălzirea, în faţa problemelor de alimentare. De exemplu, spitalele din Germania şi Franţa au în general mai multe surse de energie pentru a preveni situaţii de criză.
Criticii acestei iniţiative consideră că, deşi este un pas înainte, nu se abordează problema principală a infrastructurii de termoficare din Bucureşti. Expertul în politici de sănătate, Dr. Andrei Popescu, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, a afirmat că „înlocuirea sistemelor vechi de termoficare ar trebui să fie prioritatea principală, iar soluţiile alternative sunt doar un paliativ”.
Pe de altă parte, susţinătorii proiectului consideră că acesta va aduce un plus de siguranţă în funcţionarea spitalului, mai ales în contextul schimbărilor climatice care pot afecta sistemele tradiţionale de încălzire. „Este esenţial să avem soluţii alternative, mai ales în condiţiile în care ne confruntăm cu fenomene meteo extreme”, a declarat Iustinian Roşca.
În concluzie, implementarea acestui sistem de backup pentru agentul termic la Spitalul Colentina reprezintă un pas important în asigurarea continuităţii serviciilor de sănătate. Totuşi, este necesară o abordare globală care să vizeze îmbunătăţirea infrastructurii de termoficare din Bucureşti pentru a evita problemele similare în viitor.
Autorităţile locale ar trebui să colaboreze cu experţii pentru a dezvolta soluţii durabile care să asigure confortul pacienţilor și personalului medical pe termen lung.