Criza economică românească
Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a afirmat că datele economice publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) „confirmă eşecul guvernului Bolojan şi motivele pentru care AUR a anunţat încă de acum două luni intenţia de a depune moţiune de cenzură”. Peiu a subliniat că, în opinia sa, aceste statistici arată un vot de neîncredere semnificativ din partea economiei faţă de actualul guvern. „Economia îi dă guvernului Bolojan cel mai puternic vot de neîncredere din politică, din 2010 încoace”, a declarat senatorul AUR, referindu-se la scăderea economică constantă din ultimele trimestre.
Potrivit INS, scăderea cu 1,7% a economiei în primul trimestru din 2026 comparativ cu acelaşi trimestru din 2025, alături de o rată a inflaţiei anualizate de 10,7%, subliniază o criză economică profundă. De asemenea, producţia industrială a înregistrat o scădere de peste 2% în aceeaşi perioadă. Aceste date sunt, conform lui Peiu, o dovadă a politicilor economice ineficiente ale coaliţiei guvernamentale formate din PSD, PNL, UDMR, şi USR, condusă de Ilie Bolojan.
Peiu a subliniat că situaţia economică actuală nu este rezultatul unei crize globale, ci una „generată de noi înşine”. În acest context, el a lansat o provocare retorică, întrebând cum ar fi fost primită o moţiune de cenzură depusă în acest moment, având în vedere datele economice publicate. „Nu sunt comentator politic, dar mă întreb cum ar fi fost primită”, a spus el. De asemenea, a menţionat că analiştii politici ar trebui să evalueze aceste fapte fără prejudecăţi.
INS a publicat miercuri, 13 mai 2026, detalii suplimentare despre rata inflaţiei, care a atins 10,7% în aprilie 2026 comparativ cu aceeaşi lună din 2025. Conform raportului BNR, inflaţia va continua să crească în perioada martie-iunie 2026, menţinându-se la valori mai ridicate decât cele anticipate iniţial. Aceasta va ajunge la 9,8% în iunie, însă se preconizează o corecţie descendentă abruptă în trimestrul următor.
Criticile aduse de Peiu la adresa guvernului nu sunt singulare. Alţi economişti au subliniat, de asemenea, impactul negativ al politicilor economice actuale asupra stabilităţii financiare a României. Expertul economic Daniel Dăianu, fost preşedinte al Consiliului Fiscal, a declarat că „este esenţial ca guvernul să adopte măsuri concrete pentru a stimula economia şi a combate efectele inflaţiei”.
În contrast, unii membri ai coaliţiei guvernamentale au respins acuzaţiile, argumentând că măsurile economice implementate au fost necesare pentru a face faţă provocărilor externe, cum ar fi criza energetică globală. „Fiecare guvern se confruntă cu provocări, dar este important să ne concentrăm pe soluţii, nu pe blame”, a declarat un purtător de cuvânt al PNL.
Pe măsură ce România se confruntă cu aceste provocări economice, este din ce în ce mai clar că discuţiile despre stabilitatea guvernului Bolojan şi despre viitorul politic al AUR vor continua să fie în centrul atenţiei. Peiu a afirmat că AUR va continua să monitorizeze evoluţiile economice şi va acţiona în consecinţă, având în vedere interesul naţional.
În concluzie, datele INS constituie un semnal de alarmă privind starea economiei româneşti, iar reacţiile politice sunt variate, ilustrând diviziunile existente în peisajul politic.
Conform previziunilor, inflaţia va continua să afecteze populaţia, iar măsurile guvernamentale vor fi esenţiale pentru a aborda aceste probleme în viitorul apropiat.