Lideri NATO și implicarea României
Summitul B9 și al Țărilor Nordice de la București aduce în capitala României, pe 13 mai 2026, o concentrare rară de lideri de pe flancul estic al NATO și din Nordul Europei – de la Volodimir Zelenski la Karol Nawrocki și Mark Rutte. Miza centrală este întărirea descurajării față de Rusia și menținerea implicării americane în regiune, sub tema explicită „Delivering More for Transatlantic Security”. Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul este găzduit de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni și co-prezidat împreună cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Tema generală ancorează discuțiile în nevoia de a crește contribuțiile europene la apărare, în paralel cu menținerea unei legături strânse cu Statele Unite într-un moment în care războiul Rusiei contra Ucrainei intră într-o nouă fază.
Lista participanților anunțați este, practic, fotografia politică a flancului estic și a Nordului european: Secretarul General al NATO, Mark Rutte; președinții Lituaniei (Gitanas Nausėda), Estoniei (Alar Karis), Cehiei (Petr Pavel), Letoniei (Edgars Rinkēvičs), Slovaciei (Peter Pellegrini), Finlandei (Alexander Stubb); premierul Danemarcei, Mette Frederiksen; președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski; reprezentantul SUA la nivel de subsecretar de stat pentru controlul armamentelor, Thomas DiNanno; miniștri și reprezentanți înalți din Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria.
Prezența lui Zelenski vine pe fondul invitației făcute de Nicușor Dan în martie și a unei relații în curs de consolidare între București și Kiev pe dosarele securitare, energetice și de infrastructură. Mark Rutte ajunge la București cu o zi înainte de summit, marți, pentru o cină de lucru cu Nicușor Dan și Karol Nawrocki, iar agenda zilei premergătoare include și convorbiri bilaterale detaliate cu președintele Poloniei. Tot marți este așteptat și Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, semn că România folosește momentul B9 pentru a ancora și vecinătatea imediată în discuția de securitate regională.
Formatul B9 s-a consolidat în ultimii ani ca platformă prin care statele de pe flancul estic încearcă să vorbească „cu o singură voce” în relația cu NATO și cu Washingtonul. La summitul precedent, de la Vilnius, presa a relatat despre un document ambițios privind creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB în anumite state, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, la București se așteaptă o reconfirmare a angajamentului pentru bugete de apărare ridicate și un mesaj ferm de susținere pentru Kiev. Analiști citați de Mediafax remarcă faptul că, pentru România, „miza este să țină SUA cât mai aproape de flancul estic al NATO”, într-un moment în care ordinea globală este fluidă, iar atenția americană se împarte între Europa, Indo-Pacific și dosarele interne.
În termeni concreți, asta înseamnă garanții politice privind menținerea și, ideal, întărirea prezenței militare americane în România, precum și sprijin pentru proiecte de infrastructură strategică, de la baze militare modernizate la capabilități de apărare antiaeriană și antirachetă. Pe dimensiunea nordică, prezența Finlandei, Suediei, Danemarcei, Norvegiei și Islandei adaugă summitului o perspectivă transregională: flancul estic nu mai este doar cel al Mării Negre sau al Ucrainei, ci se întinde până în zona arctică și în Marea Baltică, unde Rusia își crește profilul militar.
Summitul B9 de la București este al doilea moment major în care Nicușor Dan se profilează ca actor în politica de securitate regională. Prima ieșire importantă a fost participarea la summitul B9 de la Vilnius, unde a susținut mesajul „avem nevoie de un NATO mai puternic, de o conexiune transatlantică mai puternică” și a avut întâlniri bilaterale cu Zelenski și lideri baltici. Atunci, presa a reținut profilul său de președinte al unui stat de frontieră care împinge aliații spre creșterea bugetelor de apărare.
În ajunul summitului, la București sunt programate întâlniri bilaterale între Nicușor Dan, Mark Rutte și Karol Nawrocki, dar și discuții cu reprezentanți ai Republicii Moldova. Mizele și deciziile așteptate sunt legate de coerența strategică pe Flancul Estic, susținerea Ucrainei și creșterea la 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare, conform unui comunicat al administrației prezidențiale. "Președintele Nicușor Dan va accentua importanța coerenței strategice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră", se arată în sursa citată.
Summitul B9 vine la scurt timp după ce, de Ziua Europei, pe 9 mai, Nicușor Dan a ales să renunțe la festivisme și să transmită, de la Palatul Cotroceni, un mesaj în care a enumerat „greșelile” Uniunii Europene: dependența energetică de Rusia, subfinanțarea apărării și asumarea unor obiective climatice pe care le consideră nerealiste în contextul actual. Anularea evenimentelor publice dedicate Zilei Europei – la care erau așteptați lideri europeni – a accentuat impresia unei distanțări simbolice față de Bruxelles.
Experți citați de Mediafax și Calea Europeană arată că România încearcă să se prezinte ca stat care trage semnalul de alarmă asupra unor vulnerabilități ale UE, fără a pune la îndoială apartenența la Uniune, dar accentuând în același timp importanța NATO și a prezenței americane. "România continuă să aibă o direcție europeană, cu Statele Unite, o atitudine corectă în cadrul NATO", a declarat președintele.
Acest summit este așadar o oportunitate pentru România de a-și reafirma angajamentele față de securitatea regională și de a promova o colaborare mai strânsă cu partenerii de pe flancul estic al NATO.