Eveniment diplomatic major
Summitul bucurești: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Capitala României va deveni cel mai urmărit oraș astăzi, datorită Summitului București 9, găzduit de către președintele țării, Nicușor Dan. La evenimentul din acest an vor fi marcate mai multe premiere notabile. Pentru prima dată la o asemenea întrunire participă și țările nordice, care au aderat recent la NATO. La București vor fi prezenți, printre alții, șeful Alianței, dar și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Liderii care participă la Summit au început să ajungă la Cotroceni.
ACTUALIZARE 10.30: Liderii care participă la eveniment au început să sosească la Palatul Cotroceni. Aceștia sunt întâlniți de președintele Nicușor Dan.
ACTUALIZARE 10.05: Thomas G. DiNanno, sub-secretar de stat pentru controlul armelor și securitate internațională la Departamentul de Stat al SUA și reprezentant al președintelui Donald Trump la Summitul B9, a anunțat pe X sosirea sa în România: „Sosesc în România pentru a reprezenta Statele Unite la Summitul B9. Bună seara, București!!”
Formatul București 9 (B9) este o inițiativă româno-poloneză dedicată aspectelor de securitate specifice Flancului Estic al NATO, care reunește statele aliate de pe Flancul Estic. A fost lansat în 2015, la București, la inițiativa comună a Președinților României, Klaus Iohannis, și Poloniei, Andrzej Duda, ca răspuns la deteriorarea situației de securitate în urma anexării ilegale a Crimeii.
Din 2022, Formatul a discutat frecvent implicațiile substanțiale ale războiului lansat de Federația Rusă asupra Ucrainei, la diferite niveluri, servind și ca platformă de consultare transatlantică cu SUA. Statele Unite nu vor fi reprezentate de președintele american, Donald Trump, la reuniunea de la București. Potrivit informațiilor oficiale și surselor diplomatice, delegația SUA este condusă de subsecretarul de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno.
În urmă cu aproximativ o lună, în spațiul public și diplomatic s-a vehiculat inclusiv posibilitatea unei participări de nivel politic mai înalt, precum Marco Rubio sau chiar nume din cercul apropiat al administrației americane. De asemenea, în discuțiile informale au fost menționate speculativ nume precum Donald Trump sau JD Vance, însă acestea nu au fost confirmate oficial și au rămas la nivel de scenarii politice. Participarea SUA confirmă implicarea Washingtonului în discuțiile privind securitatea Flancului estic al NATO și sprijinul pentru Ucraina, într-un context geopolitic tensionat în regiune.
10:30 - Primirea oficială a șefilor de delegație. 11:00 - Sesiunea plenară a Summitului - Intervenții introductive în deschiderea sesiunii plenare din partea Președintelui României, Nicușor Dan, și a Președintelui Republicii Polone, Karol Nawrocki. 14:20 - Fotografie de familie. 14:30 - Dejun de lucru. 17:00 - Declarații de presă comune ale Președintelui României, Nicușor Dan, cu Președintele Republicii Polone, Karol Nawrocki, și cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte.
Președintele României, Nicușor Dan, găzduiește miercuri, 13 mai 2026, la Palatul Cotroceni, cel de-al 11-lea Summit al Formatului București 9 (B9), cu participarea statelor nordice, SUA și Ucrainei. Reuniunea se desfășoară sub imperativul contribuției sporite la securitatea transatlantică, formulă care reflectă angajamentul colectiv al Aliaților de pe Flancul Estic și Nordic de a contribui și mai substanțial la securitatea transatlantică.
România găzduiește Summitul B9 pentru a patra oară – după ediția inaugurală din 2015, cea în format hibrid din 2021 și cea din 2022 – consolidându-și astfel statutul de actor central în arhitectura de securitate a Flancului Estic. Președintele Nicușor Dan va co-prezida lucrările alături de Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, în calitate de stat co-fondator al formatului.
La București vor fi prezente 16 delegații străine la nivel de șef de stat, de guvern sau reprezentanți guvernamentali: Formatul B9: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria. Aliații nordici: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia. Secretarul General NATO, Mark Rutte. Invitați speciali: Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, și Thomas DiNanno, subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Summitul va include o sesiune plenară și un dejun de lucru. La finalul reuniunii, liderii vor adopta o Declarație Comună. Co-președinții formatului, România și Polonia, alături de Secretarul General NATO, vor susține o conferință de presă. Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa comună a României și Poloniei, ca răspuns la anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Rusia. Cele zece Summituri de până acum au confirmat statutul formatului de voce coerentă a Flancului Estic în cadrul Alianței Nord-Atlantice.
Summitul din 2026 se desfășoară cu mai puțin de două luni înaintea Summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie 2026), într-un moment de presiune crescută asupra securității europene și transatlantice. Rusia rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa Alianței. Flancul Estic al NATO continuă să fie deosebit de expus prin încălcări ale spațiului aerian Aliat, acte de sabotaj, amenințări la adresa infrastructurii critice și campanii de agresiune hibridă, toate acestea marcând realitatea strategică a regiunii.
Summitul de la București va reprezenta un forum de evaluare a pregătirilor pentru Summitul NATO de la Ankara și urmărirea rezultatelor așteptate. Agenda reuniunii include: Președintele Nicușor Dan va accentua importanța coerenței strategice pe întreg Flancul Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, și va sublinia necesitatea implementării angajamentelor de la Haga privind creșterea la 5% din PIB a cheltuielilor de apărare și consolidarea capacității industriei transatlantice de apărare. Va reitera sprijinul ferm pentru Ucraina, ca investiție în securitatea Aliată.
Summitul va fi o bună oportunitate pentru România de a menține o atenție sporită asupra evoluțiilor regionale de securitate, inclusiv în cazul partenerilor expuși amenințării ruse, precum Republica Moldova.
Nu în ultimul rând, va fi evidențiată necesitatea intensificării contribuțiilor europene la partajarea responsabilităților cu SUA, prin asumarea unui rol crescut în securitatea europeană.