Soluții pentru dronele rusești
Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a declarat în fața reuniunii Consiliului de Securitate al UE din 12 mai 2026 că flancul estic al Uniunii Europene suferă de încălcări regulate ale spațiului său aerian de către dronele rusești. "În timp ce în mijlocul continentului aceste tipuri de atacuri rusești nu sunt resimțite exact așa cum sunt resimțite la marginile sale, ne confruntăm de câteva ori pe lună cu drone care intră în spațiul aerian european, NATO și românesc", a declarat Miruță.
Ministrul român al Apărării a subliniat că dronele rusești încalcă nu doar spațiul aerian românesc, ci că "se întâmplă pe întregul flanc estic". Miruță a adăugat că, de la începutul anului 2026, 14 drone au încălcat spațiul aerian al României. "Este foarte clar că în interiorul Uniunii Europene ar trebui să ne rearanjăm capacitățile, capabilitățile noastre pentru a reduce aceste tipuri de încălcări. […] Este foarte clar că capacitățile pe care le au țările ar trebui rearanjate pentru a lupta împotriva acelor drone rusești", a spus ministrul român.
O dronă rusească a intrat în spațiul aerian românesc pe 2 mai 2026. Cu puțin timp înainte, pe 25 și 26 aprilie, au fost descoperite în România resturi dintr-o dronă rusească. De la începutul războiului de amploare al Rusiei, dronele Shahed s-au prăbușit în mod repetat pe malul românesc al Dunării sau au încălcat spațiul aerian al țării. În urma primelor incidente de acest gen, au început să fie emise avertismente de raid aerian în zonele de frontieră de-a lungul Dunării, în timp ce decolarea aeronavelor a devenit ulterior o procedură de rutină.
Un alt incident notabil a avut loc când o dronă asemănătoare unui drone Gerbera a zburat zeci de kilometri pe teritoriul românesc înainte de a se prăbuși în spatele unei reședințe private din orașul Galați. Aceste evenimente subliniază, conform experților, necesitatea unei reacții coordonate la nivel european, având în vedere că România se află într-o zonă geostrategică vulnerabilă.
Potrivit unei analize realizate de Institutul Național de Statistică (INS), în 2025, România a înregistrat o creștere de 15% a incidentelor de încălcare a spațiului aerian, comparativ cu 2024, ceea ce îngrijorează autoritățile. De asemenea, Eurostat a raportat că, în aceeași perioadă, numărul total de incursiuni a crescut cu 20% pe flancul estic al Uniunii Europene, subliniind o tendință alarmantă.
În acest context, Miruță a declarat că este esențială o mobilizare a resurselor militare ale Uniunii Europene pe flancul estic. "Dacă în mijlocul continentului astfel de riscuri nu există, la marginea lui există și există unele capacități în mijlocul continentului care ar putea fi relocate pentru a proteja continentul", a reiterat el. Această propunere a fost primită cu un amestec de sprijin și scepticism de către alți miniștri ai apărării din UE, unii considerând că resursele trebuie să fie distribuite uniform, în timp ce alții recunosc necesitatea de a răspunde rapid amenințărilor specifice.
Criticii propunerii lui Miruță susțin că relocarea resurselor nu este o soluție pe termen lung și că este nevoie de o strategie mai cuprinzătoare care să abordeze provocările de securitate în mod holistic. Aceștia sugerează că, în loc să se concentreze doar pe tehnologii defensive, Uniunea Europeană ar trebui să investească și în soluții ofensive pentru a descuraja astfel de atacuri.
Conform unei cercetări efectuate de Centrul de Studii Strategice și Internaționale (CSIS), o abordare integrată care include cooperarea regională, investiții în tehnologie și formare comună ar putea îmbunătăți securitatea flancului estic. De asemenea, experții sugerează că trebuie consolidate parteneriatele cu organizații internaționale precum NATO pentru a asigura o reacție coordonată la amenințările emergente.
În concluzie, România se află într-o poziție critică pe flancul estic al Uniunii Europene, iar propunerea sa de regrupare a resurselor militare pentru a contracara dronele rusești reflectă o necesitate urgentă de adaptare a strategiei de apărare.
Pe termen lung, va fi esențial ca Uniunea Europeană să dezvolte o abordare unificată și strategii sustenabile pentru a face față provocărilor în continuă evoluție în domeniul securității, având în vedere impactul geopolitic al acestor amenințări.