Interviu cu prof. dr. Fedorca
Performanța educațională reprezintă subiectul principal al acestui articol. Pentru un copil care provine dintr-o familie de intelectuali, cu o bibliotecă generoasă acasă, performanța olimpică este adesea o extensie a mediului său natural. Însă, pentru un elev dintr-un mediu defavorizat sau dintr-o familie dezbinată de sărăcie, a învăța să citească și a prinde drag de carte reprezintă „un pas absolut excepțional”, o performanță uneori la fel de mare ca o medalie de aur. Mai mult, performanța trebuie privită multidimensional: ea nu este doar matematică sau științe teoretice, poate fi artistică sau sportivă.
Ca profesor de matematică cu 28 de ani de experiență, prof. dr. Liliana Toderiuc Fedorca a mărturisit la Dc Edu, emisiune moderată de Sorin Ivan, că are parte de elevi de clasa a V-a care nu stăpânesc nici măcar cele patru operații matematice de bază. Să iei un astfel de copil și să-l aduci în clasa a VII-a la stadiul în care simte o reală plăcere pentru învățarea matematicii, este „o mare performanță”, o creștere cognitivă uriașă care îi va permite să intre la un liceu bun.
Prof. dr. Liliana Toderiuc Fedorca subliniază că nu trebuie să alergăm constant după iluzia unor „branduri” și „nume glorioase” de colegii din vârf de piramidă, o practică obsesivă întâlnită în special în București. Toate liceele bune sunt cele care se potrivesc copilului. Cea mai mare satisfacție a unui cadru didactic poate veni atunci când un copil vulnerabil reușește. „Satisfacția mea cea mai mare este când un elev mi-a luat 10 la examenul de Evaluare Națională venind părintele să-mi spună: «Doamnă, vedeți, urmăriți-l că eu n-am posibilitatea să-l dau la pregătire»... Parcă te bucură mai mult când vezi că un copil care n-a avut și sprijinul și oportunitatea de a avea un mediu propice totuși s-a dezvoltat atât de bine”, adaugă prof. Fedorca.
Acest progres individual necesită un sprijin substanțial din partea statului, mai ales când vorbim de echitate pentru zonele izolate sau copiii din cătune unde inteligența există, dar oportunitățile lipsesc. În acest sens, Ministerul Educației dezvoltă programe integrate. Programul „Masă Caldă”, aplicat în școlile dezavantajate, este important deoarece, uneori, este motivul principal pentru care unii copii vin și rămân la școală și astfel se reduce abandonul școlar.
Pe lângă acesta, sistemul oferă burse sociale, programul de rechizite școlare, „Euro 200” și măsuri destinate copiilor cu cerințe educaționale speciale, care din anul 2025 beneficiază de norme metodologice noi pentru a le garanta accesul echitabil inclusiv la competițiile școlare.
„Din punctul meu de vedere, noi nu avem o problemă cu curriculumul, n-avem o problemă cu programele școlare, n-avem o problemă cu tot ce înseamnă activități de învățare”, afirmă prof. dr. Liliana Toderiuc Fedorca în cadrul emisiunii DC Edu, moderată de Sorin Ivan. Copiii noștri au o capacitate formidabilă de acumulare, motiv pentru care coborârea nivelului într-o „mediocritate” nu se justifică și nici nu se dorește. Faptul că într-un alt sistem educațional european un anumit concept se predă mai târziu, nu obligă România să recurgă la tergiversarea sau diluarea materiei, mai ales când tradiția și inteligența elevilor ne permit să atingem un nivel ridicat.
Totuși, rezultatele neuniforme ale elevilor români la testările internaționale precum PISA stârnesc îngrijorare. Problema nu rezidă în complexitatea matematicii predate. Ea constă în „abordarea instrucțional-evaluativă”. Expertiza comparativă a testelor internaționale și a programei noastre arată că școala românească acoperă fără probleme conținuturile cerute, ba chiar se situează adesea „puțin mai sus” cu gradul de dificultate teoretică.
Dezavantajul major provine din faptul că evaluările internaționale pun un accent masiv pe argumentare și raționament logic aplicat. În schimb, „în practica la clasă se merge foarte mult pe livrare de conținuturi și pe aplicare de conținuturi, dar pe raționament și pe justificarea răspunsului mai puțin”. Prioritatea principală a elevilor este să se pregătească formativ pentru examenele naționale (Evaluarea Națională și Bacalaureat), care au o structură a itemilor ușor diferită de cea PISA.
Soluția nu este să tăiem din programă. Soluția constă, potrivit prof. dr. Liliana Toderiuc Fedorca, să ajustăm „strategiile de instruire astfel încât elevii să performeze” și să evalueze mai mult gândirea critică și aplicativitatea. Privind spre viitor, se remarcă o dorință de stabilitate doctrinară în sistemul de învățământ. De câteva decenii, învățământul autohton trăiește o dramă a „rătăcirii printre modele”, alergăm să copiem sistemul finlandez, elvețian sau pe cel nordic și neglijăm forța propriului sistem.
Prof. dr. Liliana Toderiuc Fedorca pledează pentru asumarea propriei identități educaționale: „Avem o tradiție bună a învățământului românesc, școala este bună și va fi bună atâta timp cât va ține pasul cu generațiile”. Deși modernizarea este continuă (se pregătește un nou curriculum și pentru liceu din toamnă, după cel din 2017 pentru primar și gimnaziu), idealul spre care tinde ministerul nu este copierea mecanică a altor state, ci cristalizarea unui autentic „model românesc al educației”.
Un model în care inteligența copiilor noștri se întâlnește cu tradiția solidă a predării și cu exigențele erei digitale și care asigură progresul națiunii.