Angajamentul legislativ comun
Într-un comunicat comun al grupurilor parlamentare ale PNL și USR, dat publicității pe 12 mai 2026, se subliniază că prima prioritate comună este protejarea fondurilor europene. „România are mai multe legi care trebuie adoptate până la finalul lunii august pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR – legi privind integritatea în funcția publică, reforma și digitalizarea ANAF, salarizarea în sectorul bugetar, decarbonizarea energiei, guvernanța companiilor de stat și Codul urbanismului. Fiecare lege neadoptată la termen înseamnă miliarde de euro pierdute, bani care finanțează autostrăzi, spitale și școli”, se arată în comunicat, citând surse din cadrul celor două partide.
Cele două formațiuni politice au declarat că susțin moratoriul parlamentar propus de Ilie Bolojan și Dominic Fritz. Acest moratoriu reprezintă un angajament al tuturor grupurilor politice de a vota legislația necesară îndeplinirii jaloanelor PNRR și accesării creditului pentru apărare prin programul SAFE, indiferent de configurația guvernamentală. „Interesul României nu are culoare politică”, se precizează în document.
Prioritățile comune ale USR și PNL în Parlament au fost descrise ca acoperind continuarea direcției de reformă pe care guvernarea comună a început-o. Acestea includ susținerea consolidării bugetare, apărarea investițiilor publice în derulare, absorbția fondurilor europene și aderarea României la OCDE. Această colaborare între PNL și USR este esențială în contextul în care România se află într-o competiție acerbă pentru atragerea fondurilor europene.
Potrivit unui raport al Ministerului Fondurilor Europene, în anul 2025, România a reușit să absoarbă doar 40% din fondurile alocate, ceea ce a stârnit critici din partea experților economici. „Pentru a îmbunătăți rata de absorbție, este vital ca legislația să fie adoptată rapid și eficient”, a declarat Dr. Andreea Mihăilescu, expert în politici publice la Institutul de Studii Sociale. Aceasta a subliniat că întârzierea în adoptarea legilor menționate poate avea consecințe devastatoare pentru economia românească.
În comparație cu alte state din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene. De exemplu, conform Eurostat, în 2024, țările din Europa Centrală și de Est au avut o rată medie de absorbție de 60%, evidențiind astfel decalajul României față de alte state membre.
Criticii propunerii de moratoriu au ridicat întrebări cu privire la eficiența acestuia. „Un moratoriu nu este suficient dacă nu există un plan concret de acțiune. Adoptarea legilor trebuie să fie însoțită de măsuri care să garanteze implementarea lor în mod eficient”, a spus Cristian Popescu, analist economic. El a subliniat că atât PNL, cât și USR trebuie să demonstreze că seriozitatea angajamentului lor se reflectă și în acțiuni concrete, nu doar în declarații.
În concluzie, prioritizarea protejării fondurilor europene de către PNL și USR subliniază importanța colaborării politice în contextul actual. Adoptarea rapidă a legislației necesare este crucială pentru a asigura accesarea fondurilor care pot transforma România prin investiții în infrastructură și servicii publice.
Următorii pași includ o monitorizare atentă a procesului legislativ și angajamente concrete din partea tuturor partidelor implicate pentru a respecta termenele stabilite prin PNRR.