Consultare sau restricții?
Mai multe state europene discută restricții mai dure pentru accesul copiilor la rețelele sociale, însă organizațiile de tineret avertizează că interdicțiile totale nu rezolvă problema siguranței online, transmite Euronews citat de Mediafax. Guvernele europene analizează în prezent limitarea accesului la platforme precum Instagram, TikTok sau Fortnite pentru utilizatorii sub 16 ani. Susținătorii măsurilor spun că acestea sunt necesare pentru protejarea copiilor de conținut nociv și dependență digitală. Tinerii implicați în dezbatere spun însă că deciziile sunt luate fără consultarea celor direct afectați, arată Euronews.
În Franța, membrii mișcării de tineret Ctrl+Alt+Reclaim au încercat să influențeze proiectul de lege privind restricțiile pentru copiii sub 15 ani. Grupul a trimis amendamente senatorilor și a cerut reglementarea platformelor în locul blocării accesului pentru minori. Activistul Thomas Yaqoubi Reboul a declarat că mulți adolescenți nu realizau inițial amploarea restricțiilor propuse. Reacția s-a schimbat după ce au aflat că ar putea pierde accesul la platforme și jocuri folosite zilnic pentru socializare și comunicare. Potrivit activiștilor, rețelele sociale au devenit unul dintre puținele spații publice accesibile gratuit tinerilor.
Lauren Bond, reprezentantă a OBESSU, spune că elevii consideră că întreaga responsabilitate pentru siguranța online este transferată asupra lor. Ea susține că interdicțiile generale ignoră realitatea generației actuale și nu rezolvă problemele platformelor. „Rețelele sociale nu devin automat mai sigure când cineva împlinește 18 sau 19 ani”, a afirmat Bond. Organizațiile de elevi cer investiții mai mari în educație digitală și cursuri despre siguranța online în școli. Bond spune că astfel de programe au ajutat-o încă din copilărie să înțeleagă riscurile din mediul digital și modul în care trebuie gestionate.
În Țările de Jos, reprezentantul tinerilor în Consiliul Consultativ pentru Tineret al președintei Comisiei Europene spune că rețelele sociale au un impact major asupra vieții cotidiene. Niels Zagema a declarat că majoritatea tinerilor consultați nu susțin interdicțiile totale, chiar dacă recunosc riscurile dependenței digitale și ale consumului excesiv de conținut online. Acesta propune un model gradual. Astfel, copiii ar fi introduși treptat în utilizarea tehnologiei și a platformelor sociale, în funcție de vârstă.
Mai multe organizații de tineret spun că Uniunea Europeană are deja instrumente pentru controlul platformelor, dar aplicarea regulilor rămâne insuficientă. Printre actele invocate se numără Digital Services Act și Digital Markets Act, care impun obligații mai stricte marilor companii tehnologice. Activista irlandeză Aisling Maloney a spus că rețelele sociale au reprezentat pentru mulți adolescenți din zone rurale o modalitate importantă de socializare și acces la informație.
Ea susține că platformele trebuie să devină mai sigure prin reguli mai dure împotriva designului care creează dependență și a exploatării datelor personale, nu prin excluderea completă a tinerilor din mediul online.