România, locul patru în UE la proiecte de baterii

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

România se situează pe locul patru în Uniunea Europeană în privința proiectelor de stocare a energiei electrice, cu o capacitate estimată de 5,2 GW. Germania conduce clasamentul cu 13,3 GW, iar Turcia este lider regional cu 32,8 GW. Reducerea costurilor bateriilor și deciziile politice vor influența viitorul acestui sector în România.

EN

Brief

Romania ranks fourth in the EU for energy storage projects, with an estimated capacity of 5.2 GW. Germany leads with 13.3 GW, while Turkey has a regional capacity of 32.8 GW. The future of this sector in Romania will depend on cost reductions and political decisions.

România, locul patru în UE la proiecte de baterii
Sursa foto: digi24.ro

Stocarea energiei electrice

România ocupă locul patru în Uniunea Europeană în ceea ce privește proiectele în curs de dezvoltare vizând capacitatea de stocare a energiei electrice produse de surse regenerabile, cum ar fi eolienele și fotovoltaicele. Conform raportului Ember privind European and Türkiye Electricity Review 2026, Germania se află în fruntea acestui clasament, cu o capacitate preconizată de 13,3 GW. "Bateriile sunt esențiale pentru utilizarea eficientă a energiei regenerabile", a declarat Dr. Beatrice Petrovich, analist senior în domeniul energiei la Ember. România are o capacitate estimată de 5,2 GW, fiind urmată de Spania (4,4 GW), Olanda (3,6 GW) și Belgia (3,4 GW).

Pe lângă aceste date, este important de menționat că Turcia este lider regional, având un portofoliu de proiecte de 32,8 GW, ceea ce este de peste trei ori mai mult decât suma capacităților primelor trei țări din Uniunea Europeană. Această diferență subliniază ambiția Turciei de a deveni un jucător major în sectorul energiei regenerabile. Proiectele din România, deși aflate într-o etapă incipientă, ar putea influența semnificativ peisajul energetic european dacă vor fi finalizate.

Când se analizează capacitatea operațională efectivă de stocare, Germania se menține pe primul loc cu 2,8 GW, urmată de Italia cu 2 GW. România, cu 0,49 GW, se află printre țările cu capacitate sub 1 GW, alături de Belgia (0,47 GW), Finlanda (0,39 GW) și Olanda (0,39 GW). Aceste date evidențiază faptul că, deși România are planuri ambițioase de dezvoltare, ea se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește implementarea proiectelor.

Dr. Petrovich a subliniat că reducerea costurilor bateriilor este un factor determinant pentru accelerarea implementării acestora în Europa. "Costurile bateriilor la scară de rețea au scăzut cu 45% în 2025 față de 2024, continuând o tendință de reducere anuală de aproximativ 20% în ultimul deceniu", a afirmat ea. Aceste economii pot face ca proiectele să devină din ce în ce mai profitabile, fără a necesita subvenții.

Deciziile politice vor influența în mod decisiv amploarea flotelor de baterii operaționale și viitoare din țările europene. Tehnologia și economia sunt acum stabilite, iar viitorul depinde de modul în care guvernele vor susține aceste inițiative. România ar putea beneficia de pe urma unor politici favorabile care să încurajeze investițiile în sectorul energetic. De exemplu, sprijinul pentru cercetare și dezvoltare, precum și stimulentele fiscale pentru proiectele de stocare a energiei ar putea accelera progresul țării în acest domeniu.

În concluzie, România se află într-o poziție favorabilă în ceea ce privește dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice, însă provocările legate de implementare și deciziile politice vor juca un rol crucial în realizarea acestor proiecte. Este esențial ca autoritățile să colaboreze cu sectorul privat și să dezvolte politici care să sprijine tranziția energetică.

Astfel, România poate deveni un exemplu de bune practici în domeniul energiei regenerabile în Uniunea Europeană.