Controverse în Parlamentul Ungariei
Pe 9 mai 2026, Dr. Gurzó Mária, deputată a partidului Tisza și reprezentantă a comunității românești din Ungaria, a depus jurământul în limba română în plenul Parlamentului de la Budapesta. Acest gest simbolic a stârnit reacții diverse, iar liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a comentat pe rețelele sociale despre dublul standard pe care l-ar manifesta politicienii naționaliști din România. "O deputată din Ungaria a depus jurământul în limba sa maternă și a fost aplaudată pentru asta, nu huiduită", a declarat Botond, subliniind diferența de reacție pe care ar avea un asemenea gest în România.
Gestul Dr. Gurzó Mária de a depune jurământul în limba română a avut loc în contextul unei sesiuni inaugurale a noului Parlament, unde au fost permise depunerea jurământului și în limbile minorităților naționale. Potrivit presei ungare, alți parlamentari din diverse minorități au rostit jurământul în limbile lor materne, ceea ce a creat un precedent interesant și a generat discuții asupra drepturilor minorităților. "Îmi imaginez cum s-ar umfla în pene șovinii dacă la noi cineva ar depune jurământul în limba maghiară", a mai comentat Csoma Botond, vizându-l pe deputatul AUR Dan Tanasă, care a fost criticat recent pentru declarațiile sale naționaliste.
Româna a fost auzită astfel în plenul de la Budapesta, un semnal important pentru comunitatea românească din Ungaria, care își dorește recunoașterea și respectarea drepturilor sale. Dr. Gurzó Mária este nu doar politician, ci și medic stomatolog, având o carieră solidă în domeniul sănătății, fiind inspector medical județean și reprezentantă a Autoguvernării Naționale a Românilor din Ungaria. Născută în Méhkerék, o localitate situată la granița româno-ungară, ea a absolvit liceul românesc din Gyula și a finalizat studiile la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București.
În România, depunerea jurământului parlamentar este reglementată de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, care stipulează că jurământul trebuie să fie formulat în limba română. Refuzul de a depune jurământul atrage invalidarea mandatului. Această situație pune în evidență contrastul dintre abordările diferite în ceea ce privește minoritățile naționale în România și Ungaria.
Reacțiile la gestul lui Gurzó Mária au fost mixte. În timp ce unii au aplaudat acest act ca fiind o afirmare a identității culturale românești, alții, în special din tabăra naționalistă română, au criticat gestul ca fiind provocator. Deputatul AUR Dan Tanasă a fost numit „șovin” de către Botond, acesta acuzându-l că a contribuit la o atmosferă de tensiune între comunități.
Comparativ cu anul trecut, când discuțiile despre drepturile minorităților au fost sporadice, anul acesta, evenimentele precum jurământul lui Gurzó Mária au scos în evidență nevoia de dialog și de respect reciproc între comunitățile etnice din România și Ungaria. Aceasta este o oportunitate de a reflecta asupra politicilor de integrare și de a îmbunătăți relațiile interetnice.
Următorii pași ar putea include organizarea de întâlniri între reprezentanții minorităților și autoritățile naționale, pentru a discuta despre drepturile și reprezentarea acestora în Parlamentul României. Este esențial ca astfel de gesturi să conducă la o cooperare mai strânsă și la o mai bună înțelegere între comunitățile românești din cele două țări. În acest context, este crucial ca toate părțile implicate să asculte și să respecte nevoile și aspirațiile minorităților, pentru a construi un viitor mai armonios.
În concluzie, depunerea jurământului în limba română de către Dr. Gurzó Mária în Parlamentul Ungariei este un semnal important pentru comunitatea românească din Ungaria și subliniază nevoia de dialog și respect reciproc între minorități.
Aceasta ar putea fi o oportunitate de a îmbunătăți relațiile interetnice și de a promova o mai bună înțelegere în cadrul regiunii.